Federaţia ''Solidaritatea Sanitară'': 44% dintre lucrătorii din sănătate nevaccinaţi sunt în situaţia de ezitare vaccinală

Federaţia ''Solidaritatea Sanitară'': 44% dintre lucrătorii din sănătate nevaccinaţi sunt în situaţia de ezitare vaccinală

Procentajul lucrătorilor din sistemul sanitar românesc vaccinaţi este de circa 45%, fiind situat la nivelul mediei statelor din Europa, în timp ce 44% dintre lucrătorii nevaccinaţi se află în situaţia de ezitare vaccinală, aceştia fiind ţinta potenţială a unei campanii de convingere, relevă rezultatele studiului "Impactul vaccinării împotriva SARS-CoV-2/COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate. Soluţii posibile de optimizare", lansat de Federaţia "Solidaritatea Sanitară" din România.

Studiul a fost realizat pe baza unor cercetări desfăşurate de Centrul de Cercetare şi Dezvoltate Socială "Solidaritatea" (CCDSS).

"Importanţa rezultatelor studiului este fundamentată de obiectivul principal al acestuia, respectiv identificarea impactului vaccinării asupra lucrătorilor din sănătate şi a ponderii lucrătorilor vaccinaţi urmată de stabilirea soluţiilor posibile pentru creşterea numărului de lucrători vaccinaţi. Dintre cele mai importate informaţii oferite de studiu fac parte procentul lucrătorilor din sănătate vaccinaţi, atitudinea respondenţilor faţă de vaccinare, incidenţa infectării în rândul celor vaccinaţi şi impactul ei asupra moralului respondenţilor, deficienţele campaniei de vaccinare sesizate de respondenţi, atitudinea lucrătorilor nevaccinaţi respectiv condiţiile şi limitele efectelor unei campanii de vaccinare. De asemenea, cercetarea explorează principalele soluţiile la problemele existente, atât prin interogarea directă a respondenţilor cât şi prin sinteza lor în baza răspunsurilor primite, propunând un set de intervenţii specifice pentru creşterea numărului de lucrători vaccinaţi", menţionează FSS, într-un comunicat remis vineri AGERPRES.

Potrivit sursei citate, procentajul lucrătorilor din sănătate vaccinaţi este de circa 45%.

"Autorităţile greşesc atât în privinţa sumelor, cât şi în cea a consecinţelor vehiculării unor date greşite. Dovezile modului în care sunt distorsionate cifrele şi procentele sunt prezentate în secţiunea 'Câţi lucrători din sistemul sanitar sunt vaccinaţi în România?' din studiu, informaţiile fiind relevante şi pentru situaţia generală a vaccinării. Ponderea lucrătorilor vaccinaţi din sistemul sanitar românesc nu este atipică, fiind situată la nivelul mediei statelor din Europa (circa 44%). Informaţiile privind ponderea lucrătorilor vaccinaţi trebuie completate de cele ale lucrătorilor imunizaţi în urma infecţiei şi a celor care nu se pot vaccina din motive medicale. Absenţa unor date oficiale corecte în privinţa lucrătorilor nevaccinaţi, dar imunizaţi pe această cale amplifică problemele generate de necunoaştere", se spune în document.

Astfel, 24,7% dintre respondenţii nevaccinaţi au indicat faptul că sunt în această situaţie deoarece au decis să nu se vaccineze. Dacă acest indicator se menţine neschimbat până la final (şi dacă este raportat la cei circa 55% nevaccinaţi) atunci 13,58% dintre lucrători ar refuza să se vaccineze, iar nivelul maxim posibil ar fi de aproape 86,4%.

"Pe datele existente, ţinta de 80% propusă de Uniunea Europeană este dificil de atins, noi fiind deocamdată departe de ea. 44% dintre lucrătorii nevaccinaţi se află în situaţia de ezitare vaccinală, ei fiind ţinta potenţială a unei campanii de convingere", susţine FSS.

În privinţa atitudinii generale a lucrătorilor din sănătate faţă de vaccinare, studiul a relevat următoarele: circa 75% consideră că vaccinarea reprezintă o soluţie pentru ieşirea din pandemiei, ea reducând riscul de a face boala COVID-19; aproape 2% au indicat că au fost depistaţi pozitivi SARS-CoV-2 după vaccinare; 40% au indicat că au avut pacienţi aflaţi în aceeaşi situaţie (acestea sunt elemente care le influenţează decizia); aproximativ 31% consideră că lucrătorii care au trecut printr-un episod de infecţie cu SARS-CoV-2 ar trebui să fie asimilaţi celor vaccinaţi.

Profilul lucrătorilor nevaccinaţi tinde să fie caracterizat de următoarele cinci caracteristici: nu sunt convinşi de siguranţa şi eficienţa vaccinului; tind să facă parte din colective cu puţini colegi vaccinaţi; tind să aibă o pondere invers proporţională cu nivelul studii; tind să aibă o pondere invers proporţională cu vârsta; nu au fost subiecţii unor informării oficiale pe tema vaccinului. Doar circa 4% dintre respondenţi au indicat că au fost informaţi de organismul profesional (87% din totalul respondenţilor nevaccinaţi având obligativitatea de a fi membri unui organism profesional).

Cele mai important aşteptări legitime ale lucrătorilor nevaccinaţi, ce i-ar putea determina (pe majoritatea) să se vaccineze sunt, potrivit cercetării: furnizarea unor dovezi clare privind eficienţa şi siguranţa vaccinurilor; informare şi formare specifică; protecţie împotriva riscurilor asociate vaccinurilor; nu doresc să fie forţaţi să se vaccineze, ci convinşi (cu excepţia celor care au indicat refuzul categoric al vaccinării).

În concluzie, pot fi reţinute câteva informaţii relevante în privinţa lucrătorilor vaccinaţi: peste 90% dintre ei sunt convinşi în eficienţa vaccinului şi în posibilitatea acestuia de a combate pandemia COVID-19; este vizibil un "efectul Matei" al vaccinării: cu cât sunt mai mulţi vaccinaţi la un loc de muncă cu atât tinde să crească ponderea vaccinaţilor din acea secţie; circa 29% dintre ei recomandă măsuri de constrângere: 24,3% dintre lucrătorii vaccinaţi consideră că vaccinarea ar trebui să fie obligatorie, iar alţi aproape 4% că ar trebui să existe condiţionări. Acesta este unul dintre semnele riscului unor distorsiuni în funcţionarea echipelor medicale.

Federaţia "Solidaritatea Sanitară" din România recomandă un set de intervenţii pentru a creşte numărul lucrătorilor vaccinaţi, cele mai importante fiind: mobilizarea organismelor profesionale pentru informare şi formare; prezentări clare ale vaccinurilor, ale riscurilor şi eficienţei acestora, făcute de specialişti; instituirea unui sistem de despăgubire în caz de prejudicii în urma vaccinării; asigurarea şi menţinerea transparenţei din partea instituţiilor statului în toate acţiunile de comunicare pe tema COVID-19; prezentarea comparativă a categoriilor de risc; crearea sistemelor de evidenţiere voluntară a statusului vaccinal.

"Deşi varianta rezultatelor maxime posibile sugerează procentul de 90%, deoarece ea presupune atât măsuri de stimulare, cât şi de constrângere, considerăm că ea nu este o variantă optimă, costurile depăşind beneficiile", atrage atenţia FSS.

Studiul a avut la bază trei demersuri complementare de cercetare, respectiv: un chestionar de opinie adaptat consultării publice a lucrătorilor din sănătate, aplicat în perioada 2 - 12 aprilie 2021 (au răspuns la invitaţia de a completa chestionarul - transmisă pe multiple canale online - 7.378 de salariaţi, 1.876 dintre ei furnizând răspunsuri complete. Chestionarele cu răspunsuri incomplete au fost eliminate din prelucrarea finală, fiind reţinute în studiul final un număr de 1.876 chestionare); solicitarea informaţiilor privind numărul de lucrători vaccinaţi de la toate unităţile publice de sănătate (datele au fost colectate în perioada 25 ianuarie - 15 aprilie 2021, în cadrul unui demers dedicat acestei probleme, ele putând fi găsite pe platforma de monitorizare a impactului COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate. Având în vedere faptul că este vorba de informaţiile oficiale transmise, la solicitarea FSS, de unităţile sanitare, ele acoperind aproape 60,5% de lucrători din sectorul public de sănătate, se consideră că procentul este unul de referinţă privind estimarea impactului vaccinării în rândul acestei categorii de personal); meta-analiza datelor şi studiilor existente (în cadrul acestui demers s-a procedat la verificarea informaţiilor privitoare la situaţia lucrătorilor din sănătate din alte state, selectându-le pe cele utile pentru informaţii relevante). AGERPRES

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Dezvăluiri despre Antene, Radu Tudor și servicii...

2 „Și mie îmi place p...a ta, ador sexul oral și fanteziile sexuale”

3 Așa o fi?

4 Ea este cea mai bună „influenceră” din România...

5 Și ea este moștenitoarea unei părți din averea lui Țiriac