FMI avertizează: Datoria publică globală la maxime istorice, șocul energetic persistă
Kristalina Georgieva, șefa FMI Foto: Facebook/Kristalina Georgieva
La sfârșitul reuniunii miniștrilor de Finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din G20, care a avut loc la Asheville, Carolina de Nord, Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, a reiterat pe 1 septembrie că provocările energetice rămân o realitate acută.
Georgieva a detaliat factorii care mențin presiunea, menționând că „Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, rezervele strategice de petrol şi gaze vor trebui refăcute, AI duce la creşterea cererii de energie, iar iarna se apropie în emisfera nordică”.
Cu toate acestea, oficialul FMI a remarcat o anumită rezistență a economiei globale, care a absorbit șocul energetic „mai bine decât se aştepta”. Această evoluție pozitivă a fost atribuită, parțial, „majorării investiţiilor în AI”, care a impulsionat creșterea economică în țări precum Statele Unite și Coreea de Sud, precum și în alte națiuni implicate în lanțul valoric, inclusiv prin „proiecte de producţie de energie pentru a satisface nevoile lor energetice”.
În ciuda acestei reziliențe, Georgieva a accentuat „o divergenţă semnificativă” în traiectoriile economice la nivel mondial. Riscurile la adresa perspectivei de creștere globală, stabilizată în jurul valorii de 3%, persistă la un nivel ridicat. Pe lângă șocul energetic continuu, un pericol major identificat este creșterea îngrijorătoare a datoriei publice.
Această datorie publică, a avertizat șefa FMI, „depăşeşte maximele înregistrate după al Doilea Război Mondial”, apropiindu-se de 100% din PIB la nivel global și fiind anticipată să continue să crească. Kristalina Georgieva a comparat evoluția datoriei cu o scară: „salturi verticale mari atunci când apar şocuri şi o reducere mică sau deloc ulterior”.
Alte aspecte problematice semnalate includ stagnarea procesului dezinflaționist în numeroase state, presiunile fiscale tot mai mari care contribuie la creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale, precum și interacțiunile dintre politicile fiscale și monetare care „deranjează pieţele”. De asemenea, impactul inteligenței artificiale asupra productivității și stabilității financiare „este învăluit în incertitudine”.
În contextul acestor provocări, directorul general al FMI a subliniat că prioritățile de politică economică sunt „clare”. Ea a îndemnat băncile centrale să își concentreze eforturile pe stabilitatea prețurilor, iar autoritățile fiscale să „convină asupra unor planuri credibile de consolidare pe termen mediu”.
Georgieva a insistat asupra necesității unor reforme structurale profunde:
Politicile structurale trebuie să se concentreze pe reducerea birocraţiei şi eliminarea obstacolelor în calea creşterii impuse chiar de ţări, deoarece o creştere potenţială mai mare ar ajuta la rezolvarea problemelor fiscale, iar abordarea problemelor fiscale ar contribui la îmbunătăţirea perspectivelor de creştere.
a subliniat Kristalina Georgieva.
Explorează subiectele:
