Guvernul interimar sub presiune: Criza politică blochează rectificarea și investițiile
Rectificarea bugetară, programată în mod tradițional pentru lunile iulie și august, nu a putut fi operată în acest an, deoarece țara este condusă de un guvern interimar, fără atribuții complete. Chiar dacă executivul condus de Ilie Bolojan are posibilitatea de a direcționa fonduri de urgență prin Fondul de rezervă al Guvernului, această măsură are un caracter restrictiv și nu poate substitui o rectificare bugetară amplă, necesară pentru o reconfigurare structurală a bugetului național.
Nevoia unei rectificări bugetare poate împinge deblocarea crizei politice. FOTO: Mediafax
Presiunea termenelor: 30 noiembrie și Legea bugetului 2027
Un moment cheie pentru deblocarea situației politice îl reprezintă termenul-limită de 30 noiembrie, data până la care orice rectificare bugetară trebuie finalizată. Însă, adevărata urgență este evitarea intrării în luna decembrie fără un guvern stabil, deoarece atunci sunt programate negocierile pentru Legea bugetului de stat pe anul 2027.
Până de curând, agenda publică și politică a fost dominată de eforturile pentru îndeplinirea jaloanelor Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu toate acestea, începând cu 1 septembrie, se anticipează o schimbare de accent, discuțiile politice urmând să se concentreze predominant pe problemele bugetare, temă adesea promovată cu insistență de liderii locali.
Jocurile politice ale toamnei, dominate de discuțiile pentru noul Guvern
Analistul politic Adrian Zăbavă a oferit o perspectivă asupra dinamicii politice care se prefigurează, într-o discuție cu „Adevărul”. El consideră că formarea unui nou guvern va fi motorul principal al deciziilor politice importante din această toamnă, eclipsând alte subiecte.
„În opinia mea, toate mișcările politice importante pot fi generate, în esență, de discuția privind viitorul guvern. România nu își mai permite să rămână prea mult timp fără un guvern cu puteri depline, iar acest lucru va forța apariția unor noi manevre politice. Celelalte subiecte – precum rectificările bugetare, discuțiile legate de PNRR sau soarta acestuia – vor rămâne pe un plan secundar.
Astfel, după data de 31 august, odată cu încheierea perioadei PNRR sau chiar puțin înainte, când negocierile vor fi deja epuizate, cred că se va încerca din nou soluționarea crizei politice. Nu știu însă dacă această încercare va avea succes, deoarece nimic din ceea ce s-a întâmplat recent nu ne îndreptățește să credem că va apărea o nominalizare capabilă să adune voturile necesare în Parlament pentru învestirea unui guvern. Cu toate acestea, este cert că toamna va fi dominată de jocurile politice construite în jurul acestui episod, iar în funcție de rezultatul acestei noi încercări, întreaga scenă politică și actorii săi se vor repoziționa”, a precizat Adrian Zăbavă.
Rectificarea, o miză insuficientă pentru un compromis major
Adrian Zăbavă subliniază că, în pofida importanței sale, rectificarea bugetară nu deține singură capacitatea de a rezolva blocajul guvernamental, care depășește deja 100 de zile. Situația devine mai complexă prin prisma faptului că, deși un executiv provizoriu poate dispune de alocări financiare, acest aspect nu conferă o reală putere premierului Bolojan. Mai mult, Partidul Național Liberal (PNL), formațiune din care face parte Ilie Bolojan, a criticat în trecut gestionarea considerată netransparentă a fondului de rezervă de către PSD.
„Nu cred că negocierile privind rectificarea bugetară ar putea determina partidele să ajungă la un compromis pentru formarea unui guvern. Deși rectificarea este importantă și are o miză semnificativă, mă îndoiesc că ar fi suficient de puternică pentru a rezolva criza guvernamentală, care durează deja de peste 100 de zile. Un guvern interimar poate, într-adevăr, să aloce resurse financiare, dar nu cred că acesta este un motiv pentru ca actualul premier, Bolojan, să își prelungească mandatul. Mai ales că PNL, partidul din care face parte, a criticat dur modul netransparent în care PSD a cheltuit fondul de rezervă în perioada Ciolacu, la un nivel incomparabil cu guvernele anterioare. Prin urmare, nu văd fondul de rezervă ca pe o unealtă de putere pentru Bolojan”, a precizat Adrian Zăbavă.
Influența președintelui și riscurile alegerilor anticipate
Analistul consideră, de asemenea, că președintele Nicușor Dan nu dispune în prezent de o influență semnificativă, capabilă să încline balanța în favoarea formării unui guvern, mai mult decât avea în urmă cu câteva luni.
„Nicușor Dan nu a recurs la amenințarea cu alegeri anticipate, deoarece, în opinia mea, aceasta s-ar întoarce împotriva sa, afectându-l mai mult pe el decât pe partide. Principalul vizat de o astfel de amenințare este președintele, nu formațiunile politice, iar în cazul unor anticipate astăzi, guvernul ar fi cel mai probabil format în jurul AUR, poate chiar exclusiv de AUR. În plus, ar exista riscul punerii pe ordinea de zi a suspendării președintelui, care, într-un astfel de context, ar avea chiar șanse reale de reușită, așa că nu văd această opțiune ca fiind viabilă. Practic, Nicușor Dan nu dispune de o armă reală prin care să amenințe cu anticipatele”, a explicat analistul.
Lia Olguța Vasilescu și jocurile liderilor locali
În mod tradițional, perioadele de rectificare bugetară aduc în prim-plan vocea liderilor locali. Tensiunile dintre aceștia și autoritățile centrale pot crea un climat favorabil pentru figuri politice precum Lia Olguța Vasilescu. Pe durata vacanței parlamentare, au circulat informații conform cărora aceasta ar fi purtat negocieri informale cu lideri AUR, vizând o potențială coaliție cu PSD.
Cu toate acestea, Adrian Zăbavă temperează așteptările legate de o ascensiune rapidă a edilului Craiovei.
„Într-adevăr, distribuirea fondurilor bugetare scoate în prim-plan liderii locali, dar eu nu aș lega această chestiune de subiectul vizibilității Liei-Olguța Vasilescu, chiar dacă aceasta a fost prezentă atât la elaborarea bugetului, cât și în alte momente importante. Nu cred că prezența sa poate fi asociată cu strategia generală a PSD-ului sau cu direcția pe care partidul o urmează. De asemenea, cred că este o dezbatere falsă aceea care susține că PSD s-ar reîntoarce acum la electoratul suveranist. În realitate, PSD nu a plecat niciodată cu adevărat de acolo, iar electoratul care votează astăzi cu AUR nu este format exclusiv din foști votanți PSD-iști”, a transmis analistul politic.
Dilema lui Ilie Bolojan: Guvernare minoritară sau opoziție?
Referitor la premierul interimar Ilie Bolojan, analistul Zăbavă anticipează că acesta va prefera să își mențină poziția la putere, deși un guvern minoritar ar opera cu pârghii limitate și ar fi sustenabil doar pe termen scurt. Potrivit analistului, Bolojan nu a avut până acum ocazia să își testeze abilitățile în rolul de lider de opoziție, iar stilul său politic pare mai degrabă adaptat guvernării.
„Este dificil de spus, în acest moment, ce ar fi mai avantajos pentru Ilie Bolojan, deoarece el a acționat și a funcționat exclusiv în postura de prim-ministru aflat la putere. Nu știm încă cum s-ar descurca ca președinte al unui partid aflat în opoziție, deoarece această poziție impune o dinamică și un stil de comunicare politică diferite, care nu par să se potrivească neapărat cu modul său de a fi. Dacă m-aș raporta doar la aspectele legate de comunicare și de poziționare, aș spune că lui Ilie Bolojan îi place să fie la putere și că va încerca să evite pe cât posibil scenariul opoziției”, a explicat analistul politic.
Noul mesaj al lui Bolojan: Primarii să finanțeze investițiile din fonduri proprii
Într-o declarație recentă, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat o reorientare majoră a politicii de investiții publice. Acesta a precizat că bugetul de stat nu va mai finanța proiecte noi de investiții până la finalizarea lucrărilor deja demarate. Anunțul a venit în contextul în care Ministerul Dezvoltării solicitase deblocarea a aproximativ 1,14 miliarde de lei pentru construirea a patru noi stadioane în Brașov, Timișoara, Oradea și Slatina.
Conform notei discutate în ședința de guvern, cofinanțarea de 75% din partea statului pentru aceste proiecte va începe abia din ianuarie 2028. Prin urmare, autoritățile locale care doresc să înceapă lucrările mai devreme vor trebui să asigure integral finanțarea din bugetele proprii.
„Am amânat, practic, prin nota care am aprobat-o săptămână trecută în Guvern, începerea acestor lucrări, pentru că după vechea formulă trebuiau să înceapă la 1 ianuarie 2027, cu o cofinanțare de 75% asigurată de Guvern prin Compania Națională de Investiții, dar nu avem acești bani și, atunci, știm că anul viitor va fi din nou un an cu presiune bugetară, pentru că avem foarte multe lucrări începute pe CNI și nu mai putem deschide altele pe finanțarea bugetului de stat, am amânat practic un an de zile finanțarea bugetului de stat. Autoritățile locale care vor să înceapă și să semneze convențiile în aceste condiții foarte bine, vor veni cu finanțarea lor. Dacă nu vor, bugetul de stat nu mai are cum să acopere toate aceste lucrări”, a precizat Ilie Bolojan.
Premierul a criticat, de asemenea, modalitatea în care, în anii precedenți, fondurile au fost alocate autorităților locale fără o evaluare riguroasă a viabilității proiectelor și a capacității acestora de cofinanțare.
„Gândiți-vă că avem săli de sport în niște comune mici - cele din sticlă, cele mari cu tribune - în care dacă mobilizăm toți cetățenii comunei ar putea să nu umple tribuna. Probabil că ar fi fost bună cea mai mică sală de sport, doar cu teren, ca să aibă copiii, cei 50 de copii care mai sunt la școala din comună, unde să se joace, dar să întreții o sală cu pereți din sticlă, cu tribune, înseamnă niște costuri pe care primăria nu și le poate permite. Dacă ar fi trebuit să pună și primăria respectivă 5%, s-ar fi gândit ce model de sală va alege, dar venind totul de la bugetul de stat, bineînțeles că a fost soluția bună”, a explicat premierul interimar.
Bolojan a adăugat că toate investițiile din PNRR au fost prioritizate pentru a evita pierderea fondurilor europene. Pentru proiectele care nu au beneficiat de finanțare imediată, ordinele de începere au fost emise cu întârziere, în funcție de disponibilitățile bugetare.
„Avem multe șantiere unde vă întrebați, pe bună dreptate, de ce nu se lucrează - bun, în afară de incapacitatea administrativă, în afară de constructori slabi. Nu se lucrează multe lucruri pentru că nu vine finanțarea și asta trebuie să evităm în anii următori, acesta este motivul pentru care și în cazul acestui drum și în cazul altor proiecte a trebuit să începem cu întârziere. Așa cum este programarea făcută la Ministerul Transporturilor, începând de anul viitor, vor începe noi șantiere pe măsură ce cele care sunt deja începute, se termină anul acesta”, a mai declarat acesta.
Un alt aspect criticat de premier a fost supracontractarea lucrărilor de construcții și investiții, în special în cadrul programelor finanțate prin PNRR.
„De exemplu, la Ministerul transporturilor am avut inițial un PNRR realocat de 7,4 miliarde și am semnat contracte de peste 19 miliarde de euro, după care în baza evaluării n-au mai rămas 7,4 au rămas 5,5. Gândiți-vă că noi am semnat, am supracontractat în general pe toate axele, nu știu, transporturi sau pe rețele de apă și canalizare, 300% supracontractare. Când ai supracontractări de 300% trebuie să gândești ce faci, pentru că e simplu să le semnezi, dar e mai greu după aceea să le finanțezi, să le explici constructorilor de ce nu ai bani să le plătești și lucrările băltesc, ei nu pot să se organizeze cum trebuie, nu își încasează banii. Între timp inflația și ajustările funcționează, prețurile cresc foarte mult”, a mai explicat premierul interimar.
Explorează subiectele:
