Haos în sistemul de pensii: peste două milioane de decizii suspecte de erori
Un control amplu realizat de Curtea de Conturi la Casa Națională de Pensii Publice scoate la lumină o serie de disfuncționalități de proporții generate de aplicarea noii legislații, indicând că milioane de cetățeni ar fi fost defavorizați la calculul veniturilor, în timp ce alții au încasat sume necuvenite din cauza erorilor informatice.
Auditul desfășurat în intervalul 18 august 2025 – 27 februarie 2026 a identificat nereguli profunde și extinse în registrele contabile ale Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Conform concluziilor prezentate într-un raport al Curții de Conturi , document consultat și de postul Antena 3 , recalcularea drepturilor bănești conform Legii nr. 360/2023 s-a lovit de carențe majore ale infrastructurii digitale.
Concret, inspectorii semnalează suspiciuni întemeiate privind diminuarea nejustificată a veniturilor pentru 2.211.060 de beneficiari, valoarea totală subevaluată fiind calculată la circa 230,4 milioane de lei. În paralel, în 574.060 de situații s-au atribuit punctaje peste nivelul legal, ceea ce a provocat un prejudiciu de peste 71,1 milioane de lei din cauza plăților majorate eronat. Deși dosarele celor 2,2 milioane de pensionari nu au fost luate la mână individual, estimările s-au bazat pe verificarea unor eșantioane: dintr-un grup restrâns de 22 de dosare controlate, în nouă cazuri s-a constatat că oamenii primiseră mai puțini bani decât li se cuveneau prin lege, diferența stabilită fiind de 2.147 de lei.
Platforma informatică a ratat date cheie și a greșit stagiile
Inspectorii financiari arată că aplicația digitală a instituției nu a operat la standarde corespunzătoare și a omis să importe complet baza de date istorică. Un blocaj critic a vizat stabilirea punctelor de stabilitate: softul nu a reușit să distingă între perioada de cotizare necesară deschiderii dosarului de pensie și cea eligibilă pentru bonusurile de stabilitate, integrând sau eliminând eronat perioade de activitate desfășurate în condiții speciale ori deosebite de muncă.
Fenomenul a afectat și alte tipuri de indemnizații:
- În privința pensiilor de invaliditate, s-au consemnat sume atribuite în plus de aproape 3 milioane de lei și venituri stabilite sub nivelul cuvenit de aproximativ 22,1 milioane de lei.
- Pentru drepturile la pensia pentru limită de vârstă acordate anterior noii legi, calculele Curții indică o subevaluare de proporții, estimată la circa 311,7 milioane de lei.
Pensii achitate persoanelor decedate și beneficiari de urmaș neeligibili
Analiza încrucișată între evidențele caselor teritoriale de pensii și bazele de date privind decesele a arătat că plățile au continuat în anumite cazuri mai bine de trei luni după dispariția titularilor. Deși sumele achitate necuvenit ajung la 548.821 de lei, instituția nu demarase proceduri de executare sau decizii oficiale de recuperare a banilor. Documentul nu menționează numărul exact al beneficiarilor decedați aflați în această ipostază.
Nereguli s-au constatat și la pensiile de urmaș, unde plățile ilegale se ridică la circa 510.900 de lei. Banii au ajuns la persoane care nu mai îndeplineau condițiile obligatorii – fie realizau venituri pentru care asigurarea socială devenea obligatorie și impunea suspendarea dreptului, fie figurau ca exmatriculate în Registrul Educațional Integrat ori nu au făcut dovada continuării studiilor. Pe de altă parte, din extrapolare a reieșit că și în această categorie au existat drepturi subevaluate cu 17.521 de lei.
Sporuri fără bază legală și scutiri fiscale nejustificate pentru angajați
Verificările au scos la iveală și o gestionare defectuoasă a fondurilor de salarii din interiorul structurilor CNPP. Inspectorii au consemnat o cheltuială de circa 119.400 de lei pentru remunerarea unui șef de birou al cărui post trebuia desființat, dar și sporuri de confidențialitate acordate în afara legii salarizării unitare, care au însumat peste 140.000 de lei.
Totodată, s-au acordat facilități fiscale specifice sectorului IT unor salariați care nu aveau atribuții în crearea de programe informatice, pierderile din impozite și contribuții neîncasate fiind estimate la aproximativ 457.000 de lei. De asemenea, aplicarea incorectă a majorărilor pentru exercitarea controlului financiar preventiv (CFP) a generat plăți necuvenite de circa 333.000 de lei la nivelul caselor de pensii.
Banii pentru cheltuieli neprevăzute, transformați în sursă de finanțare curentă
Auditorii sancționează aspru și modul în care Guvernul a alimentat frecvent CNPP prin Fondul de rezervă bugetară, destinat exclusiv urgențelor. Această soluție de avarie a devenit o obișnuință anuală: instituția a primit 196 de milioane de lei în cursul anului 2022, peste 657 de milioane de lei în 2023, ajungând la o alocare de 1,6 miliarde de lei în 2024. Practica ocolirii legii bugetului asigurărilor sociale, aprobată direct de Parlament, este considerată una problematică.
În urma constatărilor, Curtea de Conturi a impus CNPP să remedieze toate hibele softului de calcul, să recupereze sumele plătite nelegal și să corecteze toate deciziile de pensie calculate greșit până cel târziu la data de 31 decembrie 2026.
Explorează subiectele:
