ÎCCJ decide soarta a 4,8 miliarde de lei: Guvernul și magistrații, într-un conflict crucial
O sumă considerabilă, estimată la aproximativ 4,8 miliarde de lei, stă sub semnul întrebării în urma unui litigiu de anvergură care opune judecătorii români Guvernului și Ministerului Finanțelor. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) urmează să ia o decizie mult așteptată privind plata unor drepturi salariale restante ale magistraților, într-un dosar cu implicații profunde asupra bugetului de stat și a relației dintre puterile în stat.
FOTO: ÎCCJ
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) este așteptată să se pronunțe, după trei amânări succesive, într-un dosar care vizează plata unor restanțe salariale ale judecătorilor. Litigiul, ce are ca miză aproximativ 4,8 miliarde de lei, implică recursul depus de Guvernul României și Ministerul Finanțelor împotriva unei decizii anterioare.
Controversa își are originile într-o decizie a Curții de Apel București (CAB) din 5 mai. Această hotărâre a fost adoptată chiar în ziua demiterii Guvernului interimar condus de Ilie Bolojan. La acea dată, instanța a admis o solicitare venită din partea ÎCCJ, prin care Executivul și Ministerul Finanțelor erau obligate să aloce fondurile necesare pentru acoperirea unor restanțe salariale destinate magistraților, cu scadența în anul 2026, conform informațiilor transmise de News.ro .
Curtea de Apel București a stipulat că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să asigure integral fondurile pentru plata acestor drepturi salariale restante într-un termen de 10 zile de la data la care hotărârea devine definitivă. Nerespectarea acestui termen ar atrage penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, la care s-ar adăuga o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie. Această decizie a fost, ulterior, contestată prin recurs la ÎCCJ de către instituțiile guvernamentale.
În cadrul aceluiași proces, instanța CAB a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale a României (CCR). De asemenea, a fost respinsă ca neîntemeiată o cerere de recuzare formulată de Ministerul Finanțelor la adresa judecătoarei Ramona Bușu.
Conflictul dintre puterile în stat a escaladat pe 2 iulie, când premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a sesizat Curtea Constituțională pentru a soluționa un conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte. Bolojan a susținut că, prin decizia sa, instanța supremă s-a substituit atât puterii executive, cât și celei legislative în ceea ce privește politicile bugetare și gestionarea finanțelor publice.
De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și celei legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și aplica legile existente, iar, din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera competențelor atribuite prin Constituție.
Premierul interimar Ilie Bolojan
Pe de altă parte, în acțiunea inițială depusă în instanță, semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, Înalta Curte a argumentat că neplata acestor restanțe afectează în mod direct drepturile patrimoniale ale magistraților și constituie o încălcare a principiului fundamental al separației puterilor în stat.
Explorează subiectele:
