Ilie Bolojan: Legea salarizării blochează majorările pre-electorale și salvează 700 de milioane de euro
FOTO: Facebook
Premierul interimar, Ilie Bolojan, a declarat vineri, 21 august, că noua Lege a salarizării reprezintă o prioritate absolută pentru viitoarea sesiune parlamentară. El a subliniat importanța critică a acestei reforme, avertizând că eșecul său ar putea duce la pierderea a peste 700 de milioane de euro din PNRR. "Legea salarizării este importantă pentru România, pe de o parte pentru că este un angajament luat de guvernele noastre în anii trecuți, necontestat de nimeni, și adoptarea acestei legi ține de menținerea credibilității noastre atât în fața partenerilor europeni, cât și în fața agențiilor de rating, a investitorilor", a explicat Bolojan. Conexiunea dintre noua lege și accesarea fondurilor europene a fost un punct esențial subliniat de oficial, care a reamintit că această reformă reprezintă un jalon în PNRR.Predictibilitate și stoparea presiunilor pre-electorale
Unul dintre principalele argumente aduse de Ilie Bolojan este introducerea unei predictibilități clare în evoluția salariilor din sectorul public. Acesta consideră că legea va limita presiunile politice din anii pre-electorali, perioade în care, istoric, s-au înregistrat majorări salariale nesustenabile. "Al doilea motiv important este că introduce o predictibilitate în domeniul salarizării în sectorul public în anii următori. Vom ști care va fi evoluția salariilor în următorii 2-3 ani de zile, evitând în felul acesta presiunile care pot apărea în anii preelectorali și știm ce s-a întâmplat în 2023 și 2024", a subliniat el. Bolojan a avertizat că, fără un cadru legal bine definit, există riscul ca cheltuielile salariale să crească într-un ritm periculos de rapid, similar cu cel din anii trecuți, afectând stabilitatea economică a țării. Pe lângă aspectul predictibilității, premierul interimar a evidențiat necesitatea corectării discrepanțelor salariale existente între bugetari. Acesta a menționat situațiile în care persoane cu aceeași funcție și activitate sunt remunerate diferit, doar pentru că activează în instituții distincte, ceea ce generează frustrări semnificative. "Trebuie să recunoaștem că avem niște diferențe salariale foarte mari între anumite componente din zona sectorului public. Avem diferențe în interiorul aceleiași familii", a adăugat Bolojan.Avertisment privind depășirea capacității economiei
Oficialul a accentuat că orice nouă lege a salarizării trebuie să respecte limitele bugetare și capacitatea economică a României. Bolojan a amintit de consecințele majorărilor salariale necorelate cu realitatea economică, care au afectat țara în anii 2023 și 2024. "Una dintre cele mai grave lucruri pe care le-am putea face este să votăm legea salarizării în sectorul public a căror creștere totală ca masă salarială să depășească posibilitățile economiei României. Am mai făcut asta în 2023, 2024 și uitați unde am ajuns", a declarat el. Repetarea unei asemenea greșeli ar putea duce la scăderea ratingului de țară, o situație cu implicații negative pe termen lung, care ar forța viitoarele guverne să ia măsuri drastice, afectând veniturile tuturor cetățenilor, atât din sectorul public, cât și din cel privat.Limite bugetare stricte și planuri de investiții
Ilie Bolojan a detaliat constrângerile bugetare pe care România trebuie să le respecte, în special în ceea ce privește ponderea cheltuielilor cu salariile în PIB. În prezent, acestea reprezintă 8,1% din PIB, după ce în 2024 au atins 9,4%. Angajamentul României este de a reduce aceste cheltuieli la 7,9% până în 2030. "Nu putem să avem o creștere nominală mai mare a fondului de salarii decât creșterea nominală a PIB-ului", a avertizat Bolojan. Potrivit estimărilor sale, fondul de salarii din sectorul public ar putea crește de la aproximativ 166 de miliarde de lei în acest an la circa 174 de miliarde de lei anul viitor, o creștere de aproximativ 8 miliarde de lei, în linie cu ținta de 7,9% din PIB. Oficialul a reiterat și importanța reducerii deficitului bugetar de la 6,2% din PIB în acest an la 5,3% anul viitor. Creșterea necontrolată a cheltuielilor ar compromite acest obiectiv, afectând investițiile publice sau impunând creșteri de taxe și impozite, scenarii pe care Bolojan le consideră de nedorit. Un alt factor de presiune bugetară este reprezentat de contextul post-2027, când România nu va mai beneficia de un flux la fel de consistent de fonduri europene prin PNRR. De asemenea, cheltuielile pentru apărare nu pot fi diminuate, dată fiind apartenența la NATO și angajamentele strategice.Reducerea numărului de bugetari: o soluție pentru salarii mai mari?
Bolojan a propus o soluție pentru a permite majorări salariale mai substanțiale: reducerea numărului de angajați în sectorul public acolo unde există supracapacitate. "Dacă s-ar reduce baza — deci numărul de angajați din sectorul public — atunci spațiile de creștere ar fi mult mai mari", a afirmat premierul interimar. El a exemplificat situația în care, dintr-un total de trei angajați plătiți modest, s-ar putea opta pentru doi angajați remunerați mai bine, în timp ce al treilea ar putea contribui la economia privată. Această măsură ar permite creșterea anvelopei disponibile pentru salarii, fără a depăși limitele impuse de economia națională.Sprint final pentru PNRR
În contextul discuțiilor privind formarea viitorului Guvern, Bolojan a precizat că prioritatea Executivului în această săptămână a fost PNRR-ul, având în vedere termenul limită de 31 august. Peste 3.000 de lucrări, dintr-un total de 15.000, mai necesită recepționarea. "Mai avem peste 3.000 de lucrări din cele peste 15.000 de lucrări de recepționat", a precizat premierul interimar. Autoritățile vor intensifica activitatea de recepție în săptămâna următoare, inclusiv în weekend, pentru a finaliza toate jaloanele la timp și a asigura încasarea fondurilor europene.Reacția la oferta lui Murad
Întrebat despre oferta de un milion de euro lansată de omul de afaceri Mohammad Murad, Bolojan a răspuns scurt: "La propuneri serioase, caut să răspund întotdeauna serios." Oficialul a explicat că funcția pe care o ocupă nu îi permite să desfășoare activități economice, considerând astfel de propuneri neserioase.Explorează subiectele:
