Kievul, sub asediu constant de drone cu reacție; Budanov: Atacurile vor dura până la alegeri

Intensificarea atacurilor aeriene rusești

De la sfârșitul lunii august, capitala Ucrainei, Kievul, alături de alte orașe, se află sub un asediu aerian aproape constant, marcat de explozii repetate. Această strategie reprezintă o ruptură de la tacticile anterioare ale Rusiei, care presupuneau lansarea de roiuri masive de drone doar o dată sau de două ori pe săptămână. Acum, spațiul aerian ucrainean este ținta unor valuri aproape neîntrerupte de atacuri, zi și noapte.

Până marți, 1 septembrie, noua abordare nu a arătat semne de încetinire, paralizând activitatea companiilor la nivel național, în condițiile în care numeroase lanțuri comerciale mari au devenit ținte tot mai frecvente. Publicația Kyiv Post a analizat datele disponibile, indicând o ușoară creștere a numărului total de drone lansate față de luna iulie.

Vestea bună este că ratele de interceptare ale Ucrainei se mențin ridicate. Îngrijorător este însă că Rusia pare capabilă să susțină acest ritm pe termen lung, mai ales în lipsa unor lovituri asupra capacității sale de producție.

Schimbarea din cer: mai multe drone cu reacție

O previziune transmisă în luna iunie de fostul comandant-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a devenit realitate: jumătate dintre dronele rusești lansate sunt acum cu propulsie pe reacție. Această pondere a crescut rapid, de la "aproximativ o treime" dintre dronele Shahed lansate pe 27 august, la "jumătate" a doua zi, și chiar la "majoritatea" în perioada 30-31 august, conform briefingurilor Forțelor Aeriene ucrainene.

Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene, Iuri Ihnat, a declarat marți că peste 2.800 de drone rusești cu propulsie pe reacție au fost lansate doar în luna august. Cifrele includ și alte tipuri de drone, cum ar fi S-8000 Banderol, cunoscută pentru dependența sa de componente străine și care se comportă similar unei rachete de croazieră, intrând recent în producție de masă.

Dronele cu propulsie pe reacție zboară mai rapid și, prin urmare, sunt mai dificil de interceptat. Ihnat a subliniat că dificultatea este amplificată de tacticile rusești, care variază "mijloace diferite, viteze diferite, altitudini diferite și rute de zbor diferite. Trebuie să reacționezi instantaneu", a explicat el, potrivit agenției de stat Ukrinform.

Ucraina dezvoltă însă contramăsuri eficiente, testând drone interceptoare cu propulsie pe reacție, precum modelul "Alexa Spatium", și înregistrând deja succese confirmate cu alte modele. Rata medie de interceptare, în ciuda ponderii ridicate a dronelor cu reacție, sugerează că Ucraina adaptează continuu sistemele sale de apărare.

Analiza numerică și eficiența apărării aeriene

Numărul total de drone lansate pe timpul nopții (între orele 18:00 și 08:00) a înregistrat o ușoară creștere, de la o medie de aproximativ 160 de aparate pe zi în iulie, la circa 188 pe noapte în perioada 27-31 august. În iulie, minimum de lansări a fost de 58 pe 21 iulie, iar maximul de 496 pe 2 iulie.

Forțele Aeriene nu au furnizat date clare privind dronele lansate și interceptate în afara intervalului 18:00–08:00, deși avertismentele emise în ultima săptămână sugerează că numărul acestora se ridică la câteva zeci pe zi. Este de menționat că Ministerul Apărării al Ucrainei a raportat un total de 8.653 de drone lansate în luna iulie, cu câteva mii mai mult decât cele 4.955 calculate de Kyiv Post pe baza briefingurilor de dimineață ale Forțelor Aeriene.

Ultimele luni au adus o scădere drastică a numărului total de drone lansate într-un singur roi, după ce Moscova a lansat, în luna mai, un roi-record de peste 1.500 de drone în doar 24 de ore. Cel mai mare număr de drone lansate într-un singur atac a fost înregistrat pe 7 septembrie, când Rusia a lansat 805 drone într-o singură noapte, atac în urma căruia au murit cel puțin patru civili.

Rate de interceptare

Forțele Aeriene au reușit să doboare cel puțin 80% dintre dronele rusești lansate pe timpul nopții în perioada 27–31 august, cu excepția zilei de 31 august, când rata a fost de 79%. Această cifră marchează o ușoară scădere față de rata de 90% menționată anterior de oficialii ucraineni, deși rămâne aproape de media de 86% înregistrată în iulie.

Iată numărul de drone lansate și doborâte pe timpul nopții, în intervalul 18:00–08:00, între 27 și 31 august:

• 27 august – 258 lansate, 222 doborâte (86%)
• 28 august – 164 lansate, 137 doborâte (84%)
• 29 august – 267 lansate, 233 doborâte (87%)
• 30 august – 130 lansate, 125 doborâte (96%)
• 31 august – 121 lansate, 96 doborâte (79%)

Conform lui Iuri Ihnat, rata generală de interceptare a dronelor cu propulsie pe reacție a scăzut la aproximativ 60%, comparativ cu 90–95% în cazul dronelor cu elice.

Contextul politic și proiecțiile viitoare

Kirilo Budanov, șeful serviciilor de informații militare ucrainene, a declarat că atacurile masive cu drone ale Rusiei asupra Ucrainei vor continua cel puțin până la alegerile pentru Duma de Stat, programate în septembrie. Moscova urmărește să ofere alegătorilor „imaginea unei victorii”, în ciuda lipsei de progrese semnificative pe front. Într-o declarație pentru jurnalista Halina Ostapoveț, Budanov a explicat că Rusia recurge la teroare pentru că „nu știe să facă altfel”:

Rusia are alegeri care se apropie. Trebuie să le arate alegătorilor o imagine impresionantă a victoriei, pentru că nu simt această victorie pe câmpul de luptă. Și nici restul lumii nu o simte. De aceea recurg la teroare. Nu știu să facă altfel. Cel puțin până la alegeri. Dar toată lumea lucrează, de asemenea, la contramăsuri. Kirilo Budanov

Alegerile pentru Duma de Stat a Rusiei sunt programate să aibă loc între 18 și 20 septembrie, iar Moscova a refuzat să invite observatori internaționali pentru monitorizarea scrutinului. Marți, Rusia a atacat Ucraina cu drone pentru a treia zi consecutivă, inclusiv cu lovituri asupra regiunii Kiev.

Schimbarea de strategie a survenit imediat după vizita directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova, deși o legătură directă între cele două evenimente nu este clară. Vizita lui Ratcliffe a generat speculații diverse, de la un avertisment privind escaladarea tensiunilor cu NATO în statele baltice, până la o informare privind evoluția Rusiei în război, pe baza evaluărilor americane. Președintele american Donald Trump a numit-o o vizită „semi-de rutină”, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a declarat că Washingtonul l-a informat ulterior despre vizită, mulțumindu-i pentru „promovarea unei viziuni pe deplin realiste asupra a ceea ce trebuie făcut”.

Acest context a fost urmat de trei decrete secrete semnate de liderul rus Vladimir Putin, discuții între Putin și liderul belarus Aleksandr Lukașenko, precum și rapoarte de informații potrivit cărora Moscova ar pregăti planuri pentru o ofensivă pe direcția Cernihiv–Kiev, la granița cu Belarus. Relatări din presă — care citează surse din Kremlin — susțin că Putin ar viza cucerirea regiunii Donbas cu orice preț, de teama pentru propria viață în cazul eșecului. Pe fondul acestor evoluții, oficialii de vârf de la Kiev și-au schimbat tonul, avertizând că războiul ar putea continua pe parcursul iernii și sugerând o posibilă mobilizare de 30.000 de militari pe lună, pentru a susține ostilitățile viitoare.

Cu toate acestea, nu există dovezi concrete că aceste evoluții sunt legate direct de noua strategie a dronelor, în ciuda coincidenței de moment.