Mélenchon vrea să șteargă datoria Franței: reacție tranșantă din Germania
Spre deosebire de campaniile electorale din Statele Unite, unde sustenabilitatea finanțelor publice este adesea ocolită, nivelul îndatorării a devenit subiectul de dezbatere predominant în perspectiva alegerilor prezidențiale din Franța de anul viitor. Pretendenții la Palatul Élysée caută formule pentru a ieși din impasul fiscal, însă soluția avansată de tabăra stângii radicale este de departe cea mai radicală.
Jean-Luc Mélenchon, candidatul de stânga radicală la președinția Franței Foto: EPA/EFE
Jean-Luc Mélenchon propune ca Banca Franței să șteargă din bilanț titlurile de stat franceze pe care le deține. Liderul stângii argumentează că o asemenea manevră ar degreva bugetul național și ar elibera fonduri semnificative pentru cheltuieli și programe sociale. Rețeta pare să aibă priză la public, Mélenchon figurând în cercetările sociologice printre favoriții pentru intrarea în turul decisiv, alături de reprezentanta dreptei radicale, Marine Le Pen.
„Să le aruncăm în foc”
Abordarea promovată de politicianul francez în discursurile sale este lipsită de orice nuanță tehnică. „Tot ce trebuie să facem este să luăm cele 18% deținute de Banca Franței și să le aruncăm în foc”, a afirmat Mélenchon.
Măsura vizează strict datoria suverană aflată în portofoliul băncii centrale naționale, nu și obligațiunile cumpărate de fonduri sau investitori privați – cel puțin „în această etapă”, după cum a ținut el să menționeze. Mai mult, Mélenchon anticipează o reconfigurare a raporturilor în plan comunitar: „De ce am creat o monedă unică și o Bancă Centrală Europeană împreună? Putem face acest lucru și sunt convins că am găsi aliați în Europa”.
Veto categoric de la Frankfurt și Berlin
Inițiativa s-a lovit însă imediat de arhitectura legislativă a zonei euro. Într-un interviu acordat publicației Le Monde, președintele băncii centrale a Germaniei (Bundesbank) și membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene, Joachim Nagel, a respins ferm un astfel de scenariu.
„Nicio bancă centrală din Eurosistem și nici BCE nu are voie să anuleze datoria națională”, a subliniat Nagel. Bancherul german a atras atenția că o asemenea decizie este explicit interzisă de tratatele fundamentale ale Uniunii Europene, reprezentând finanțare monetară directă a cheltuielilor guvernamentale. În plus, Nagel a avertizat că o astfel de practică riscă să declanșeze o spirală inflaționistă agresivă.
Presiunea piețelor și spectrul unei noi crize a datoriilor
Dezbaterile au loc pe fondul unei degradări accentuate a indicatorilor macroeconomici ai Franței. Datoria publică a depășit pragul de 116% din PIB, în vreme ce ritmul de creștere economică rămâne modest, îngreunând consolidarea bugetară. În prezent, deficitul public tinde spre 5% din PIB, depășind cu mult plafonul de 3% prevăzut de normele europene.
Pentru a-și asigura lichiditățile curente, guvernul francez depinde puternic de încrederea creditorilor, urmând să plaseze pe piețe obligațiuni de peste 360 de miliarde de dolari doar pe parcursul acestui an. În fața acestor realități, premierul francez a subliniat riscul ca orice tentativă de neplată a datoriilor să conducă la creșteri prohibitive ale costurilor de împrumut.
Neliniștea este deja vizibilă pe piețele financiare. Ecartul dintre randamentele obligațiunilor pe 10 ani emise de Franța și cele ale Germaniei – activul de referință pentru riscul suveran din Europa – s-a lărgit până la aproximativ 88 de puncte de bază, nivel ce amintește de tensiunile din perioada crizei datoriilor din zona euro.
Kristian Kerr, strateg-șef pe macroeconomie la LPL Financial, a evidențiat că pragul de 90 de puncte de bază a marcat istoric intrarea într-o zonă de stres acut pentru finanțele publice. O depășire susținută a acestui nivel ar reflecta convingerea piețelor că derapajele bugetare de la Paris nu mai sunt accidente conjuncturale, ci probleme structurale. „O asemenea schimbare ar conta mult dincolo de Franța”, a notat Kerr, amintind că interconectarea piețelor globale de obligațiuni ar putea transmite rapid unda de șoc către alte state cu vulnerabilități fiscale similare.
O criză fără rezolvare facilă
Gestionarea situației este complicată de realitatea politică internă: Adunarea Națională nu oferă, în actuala conjunctură, o majoritate funcțională capabilă să voteze un program sever de reduceri bugetare și de temperare a deficitului.
În acest peisaj blocat, retorica simplistă a lui Mélenchon privind arderea datoriei din portofoliul băncii centrale atrage un electorat nemulțumit, deși economistii avertizează că o astfel de ruptură cu regulile comunitare ar spulbera încrederea creditorilor. Pentru piețe, miza nu constă doar în nivelul actual al pasivelor Parisului, ci în capacitatea reală a decidenților francezi de a demonstra că mai dețin controlul asupra echilibrelor financiare pe termen lung.
Explorează subiectele:
