Moscova vrea o nouă ordine europeană: federalizarea Moldovei și slăbirea NATO
Deși agenda oficială a tratativelor vizează încheierea războiului din Ucraina, președintele rus Vladimir Putin urmărește un obiectiv geopolitic mult mai amplu: redefinirea completă a sistemului european de securitate. Această direcție strategică este documentată atât într-o analiză publicată de cotidianul german Die Zeit , cât și în relatările publicației BILD privind propunerile avansate de delegația rusă la masa negocierilor din Abu Dhabi.
Presiuni asupra Republicii Moldova și a flancului estic al NATO
Potrivit informațiilor obținute de BILD, în cadrul rundelor multilaterale de la Abu Dhabi, reprezentanții Moscovei au prezentat partenerilor europeni un pachet de cereri referitoare la o viitoare „ordine europeană de securitate”, fără legătură directă cu frontul ucrainean. Printre acestea se numără solicitarea ca Finlanda să părăsească NATO, dar și cererea de eliminare a infrastructurii militare a Alianței din cele trei state baltice: Estonia, Letonia și Lituania.
În același pachet de propuneri, delegația rusă ar fi adus în discuție transformarea Republicii Moldova într-o federație. Proiectul conturat de Moscova ar împărți statul moldovean în trei entități distincte: zona aflată sub controlul autorităților de la Chișinău, autonomia găgăuză și regiunea separatistă Transnistria. O asemenea formulă ar presupune modificarea cadrului constituțional al țării și consolidarea statutului politic al Găgăuziei și al Transnistriei. Publicația germană interpretează acest demers ca parte a planului mai larg al Kremlinului de a-și asigura garanții politice și de securitate în Europa de Est, dincolo de dosarul ucrainean.
Tactica „divide et impera” și miza retragerii SUA din Europa
Jurnalistul Michael Thumann scrie în Die Zeit că Moscova insistă tot mai mult asupra ideii unei „noi ordini europene de securitate” pentru a muta centrul de greutate al tratativelor de la pacea din Ucraina la viitorul întregului continent. În viziunea autorului, mesajul transmis indirect de Vladimir Putin către Donald Trump este clar: „De ce să vorbim mereu despre Ucraina? Hai să discutăm despre ceva cu adevărat mare: Europa!”.
Pe această linie, discuțiile purtate la Abu Dhabi între partea rusă și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner i-ar fi adus deja liderului de la Kremlin „un succes intermediar”, reușind să lărgească agenda negocierilor dincolo de problema „păcii pentru Ucraina”. Analiza avertizează că obiectivele reale ale Moscovei vizează diminuarea influenței Statelor Unite pe continent și slăbirea NATO, inclusiv prin „retragerea trupelor americane și a tuturor armelor americane din Europa” – o pretenție formulată de Rusia încă din 2021, pe care Putin încearcă acum să o împingă înainte profitând de timpul rămas din mandatul lui Donald Trump.
Pentru a fragmenta solidaritatea euroatlantică, oficialii ruși explorează deja varianta unor pacte bilaterale de neagresiune cu anumite țări membre NATO și a unor alianțe de apărare cu state europene alese selectiv. „Divide et impera, așa își imaginează Moscova securitatea”, constată Michael Thumann, concluzionând că: „În timp ce soldații ruși înaintează cu dificultate în Ucraina, Putin înaintează diplomatic spre întreaga Europă prin intermediul SUA”.
Delimitarea sferelor de influență și un sistem „bolnav”
În paralel cu aceste manevre diplomatice, strategia Kremlinului urmărește să treacă dosarul ucrainean în plan secund, câștigând timp pentru a menține presiunea militară asupra Kievului, notează analiza Die Zeit. Liderul rus a readus în prim-plan și viziunea sa privind trasarea fermă a sferelor de influență, insistând că „nu trebuie să existe zone gri”. „Pentru noi există o singură linie de separație, iar aceasta este frontiera de stat; aici suntem noi, iar dincolo sunteți voi”, a declarat Vladimir Putin.
Contestarea actualei arhitecturi europene de securitate a fost exprimată explicit și de trimisul rus Vladimir Medinski după negocierile de la Abu Dhabi. Potrivit acestuia, „întregul organism este bolnav”, războiul din Ucraina fiind doar „un abces care a izbucnit”, motiv pentru care întregul sistem ar trebui „vindecat de la temelie”.
Explorează subiectele:

