NASA respinge ipoteza sondei sovietice: ce accelerează obiectul 1998 KY26
Subiectul a fost tranșat public de administratorul NASA, Jared Isaacman, într-o intervenție avută joi, 12 noiembrie, în cadrul emisiunii „Fox & Friends”. Oficialul a admis că în rândul comunității care analizează fenomenele anormale neidentificate circulă diverse speculații legate de traiectoria neobișnuită a obiectului, însă a subliniat ferm că datele disponibile nu susțin scenariul unei nave spațiale.
„În primul rând, nimic nu este pe cale să ne lovească, vreau să fie foarte clar acest lucru. Nu am văzut nicio dovadă care să sugereze că acest obiect reprezintă o amenințare pentru planeta noastră sau că ar fi altceva decât un asteroid”, a punctat șeful agenției spațiale americane, citat de Fox News .
Sonda sovietică Phobos 1 a dispărut în urmă cu 40 de ani. Foto: NASA/via FoxNews Ipoteza Phobos 1 și calculele care au aprins dezbaterea
Controversa a fost alimentată de un studiu semnat de astrofizicianul Avi Loeb, de la Universitatea Harvard, alături de cercetătorii Adam Hibberd și Adam Crowl. Cei trei au explorat posibilitatea ca 1998 KY26 să fie, de fapt, Phobos 1 – sonda sovietică trimisă spre Marte în 1988, cu care centrul de control a pierdut orice legătură la doar câteva luni de la lansare.
Pentru a testa această pistă, autorii au creat un model simplificat al vehiculului spațial și au verificat dacă dimensiunile și comportamentul lui 1998 KY26 corespund unei nave construite de om. Comparația dintre modul în care sonda ar reflecta lumina solară în timpul rotației și datele astronomice reale a arătat o potrivire apropiată în opt seturi de observații.
Echipa a analizat și dacă presiunea radiației solare asupra unui corp cilindric sau a panourilor sale fotovoltaice ar putea genera impulsul suplimentar care modifică traiectoria obiectului, iar simulările s-au dovedit compatibile cu sute de măsurători efectuate prin telescoape și radare. Cu toate acestea, cercetătorii au rămas prudenți: deși rezultatele „consolidează puternic ipoteza Phobos 1”, investigația nu oferă o certitudine, teoria fiind descrisă drept „foarte plauzibilă, dar nedovedită în prezent”.
Parametrii neobișnuiți și eșecul explicației cu „cometa întunecată”
Aflat în prezent la aproximativ 304 milioane de kilometri de Terra, corpul ceresc măsoară circa 11 metri în diametru și are o rotație extrem de rapidă, pe care o finalizează în doar 5,35 minute. Ceea ce a atras însă atenția comunității științifice este accelerația sa non-gravitațională, un fenomen care arată că asupra obiectului acționează o forță suplimentară față de atracția exercitată de Soare și de planete.
Conform calculelor Agenției Spațiale Europene, 1998 KY26 se va apropia de Pământ la o distanță de aproximativ 51,5 milioane de kilometri în 2028, urmând ca în 2039 să treacă la mai puțin de 16,1 milioane de kilometri, fără a exista vreun risc de impact.
Inițial, astronomii au încercat să explice viteza neobișnuită prin ipoteza unei „comete întunecate”, presupunând că obiectul ascunde în interior apă înghețată care, prin transformarea în gaz, ar acționa ca un propulsor natural. Lipsa unei cozi sau a unui nor de gaze a ridicat însă semne de întrebare, iar un studiu publicat în revista Icarus de Korbin Hansen și Masatoshi Hirabayashi, de la Institutul de Tehnologie din Georgia, a dat o lovitură serioasă acestei teorii. Calculele celor doi arată că temperatura lui 1998 KY26 este mult prea ridicată pentru ca gheața să supraviețuiască suficient timp în interior, ceea ce exclude, în prezent, varianta unei comete întunecate.
Verdictul final ar putea veni abia în 2031
Nici ideea unei origini artificiale nu întrunește însă consensul specialiștilor. O altă cercetare, apărută în revista Astronomy & Astrophysics, a examinat spectrul luminii reflectate de 1998 KY26 și a indicat că structura acestuia seamănă cu cea a unui asteroid stâncos, desprins cel mai probabil din zona interioară a centurii de asteroizi.
NASA continuă să monitorizeze obiectul, iar răspunsul definitiv ar putea veni peste câțiva ani. În 2031, sonda japoneză Hayabusa2 este programată să ajungă în vecinătatea lui 1998 KY26 pentru a-l analiza îndeaproape, observațiile directe urmând să lămurească dacă astronomii studiază un asteroid atipic sau vestigiul unei misiuni sovietice lansate cu aproape patru decenii în urmă.
Explorează subiectele:
