Nicușor Dan cere reexaminarea legii hidroenergetice, invocând evaluări depășite pentru arii protejate
Nicușor Dan a transmis Parlamentului o cerere de reexaminare pentru un act normativ ce vizează regimul ariilor naturale protejate și dezvoltarea proiectelor hidroenergetice. Legea permite, la cererea beneficiarului, ca autoritatea centrală pentru protecția mediului, apelor și pădurilor să modifice limitele unor arii naturale protejate, prin eliminarea unor suprafețe din interiorul acestora. Această posibilitate se aplică obiectivelor de investiții pentru amenajări hidroenergetice care fuseseră aprobate și se aflau în execuție sau fuseseră demarate înainte de 29 iunie 2007.
FOTO: Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate Serviciul Teritorial Botoșani
De asemenea, legea introduce excepții de la evaluarea impactului asupra mediului pentru anumite categorii de proiecte. Acestea includ proiecte sau părți de proiecte destinate apărării și securității naționale sau reacției la situații de urgență. O altă excepție se referă la capacitățile existente de producere sau transport al energiei electrice situate în arii protejate, pentru care se efectuează lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare.
Detalii complete despre cererea de reexaminare pot fi găsite pe site-ul Administrației Prezidențiale: Cerere de reexaminare .
Precedentul Curții Constituționale
Această cerere de reexaminare nu este prima intervenție a președintelui pe marginea acestei legi. Anterior, în noiembrie 2025, Nicușor Dan a formulat o obiecție de neconstituționalitate, invocând riscul modificării limitelor ariilor naturale protejate fără garanții suficiente de protecție a mediului, instituirea unor excepții de la evaluarea impactului și probleme legate de competențele Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Cu toate acestea, Curtea Constituțională a respins obiecția ca neîntemeiată prin Decizia nr. 735/2026, declarând legea constituțională. CCR a motivat că prevederile referitoare la modificarea limitelor vizează ariile naturale protejate de interes național, nu siturile Natura 2000, iar legislația europeană privind protecția păsărilor și evaluarea impactului asupra mediului rămâne aplicabilă de la caz la caz. De asemenea, Curtea a stabilit că desemnarea unor proiecte prin hotărâri ale CSAT reprezintă o aplicare a atribuțiilor existente ale instituției, nu o atribuție nouă care ar necesita o lege organică.
Nicușor Dan: Fundamentarea legii este depășită
În pofida deciziei CCR, președintele Nicușor Dan subliniază în cererea de reexaminare că aceasta nu exclude necesitatea ca Parlamentul să reanalizeze oportunitatea și eficiența soluțiilor legislative. El atrage atenția că fundamentarea inițială a proiectului de lege s-a bazat în principal pe situația prețurilor la energie din 2021 și pe concluziile unei comisii parlamentare de anchetă din acel context. Legea a fost adoptată în octombrie 2025, iar cererea de reexaminare este formulată în august 2026.
„La aproape cinci ani de la împrejurările avute în vedere de inițiatori, fundamentarea inițială nu a fost actualizată”, a susținut șeful statului. Președintele consideră că argumentele inițiale nu au fost actualizate cu date tehnice, energetice, economice și de mediu relevante pentru momentul actual. Simplul fapt că un obiectiv hidroenergetic a fost aprobat înainte de 29 iunie 2007 nu demonstrează că acesta mai este fezabil tehnic, util energetic sau sustenabil economic după aproape două decenii.
Proiectele vechi necesită o nouă evaluare
Nicușor Dan critică faptul că legea nu condiționează aplicarea derogării de o verificare a situației actuale a investiției, a stadiului lucrărilor, a costurilor necesare finalizării, a capacității suplimentare care poate fi pusă efectiv în funcțiune sau a existenței unor soluții tehnice alternative. De asemenea, derogarea nu este limitată în timp, ceea ce ar permite reactivarea unor proiecte aprobate cu decenii în urmă la un moment nedeterminat, fără o evaluare actuală a necesității și viabilității lor.
Președintele mai semnalează existența unor reglementări deja adoptate pentru finalizarea amenajărilor hidroenergetice aflate în execuție, cum ar fi Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 175/2022, aprobată ulterior prin Legea nr. 303/2023. Aceste multiple acte normative cu obiecte parțial similare pot genera o reglementare fragmentară și lipsită de coerență.
Necesitatea clarificării noțiunii de „beneficiar” și a garanțiilor de mediu
Un alt aspect criticat de președinte este lipsa unei definiții clare a noțiunii de „beneficiar”, care, conform legii, poate solicita modificarea limitelor unei arii naturale protejate. Lipsa unor criterii obiective ar putea duce la practici administrative neunitare sau decizii discreționare. Nicușor Dan solicită, prin urmare, reanalizarea prevederilor și definirea explicită a beneficiarului.
Șeful statului propune, de asemenea, clarificarea expresă a faptului că mecanismul nu poate afecta regimul siturilor Natura 2000 și cere instituirea unor garanții tehnice și de mediu mai clare înainte de orice modificare a limitelor unei arii naturale protejate.
Critici la exceptarea lucrărilor de modernizare
Cererea de reexaminare vizează și prevederea care exceptă de la evaluarea impactului asupra mediului anumite capacități energetice existente în ariile protejate, în cazul lucrărilor de mentenanță, retehnologizare sau modernizare. Nicușor Dan argumentează că aceste trei tipuri de lucrări nu au neapărat același impact asupra mediului. În timp ce operațiunile de mentenanță pot fi curente și nu produc modificări importante, lucrările de retehnologizare sau modernizare pot presupune extinderi, creșteri de putere sau modificări semnificative ale infrastructurii. Președintele consideră că această exceptare generală ar trebui reanalizată și, eventual, limitată în funcție de natura și efectele concrete ale intervențiilor.
Explorează subiectele:
