Notarea elevilor: Noile standarde din 2026 nu înlocuiesc notele, dar creează confuzie
Ministerul Educației a explicat schimbările în notare prevăzute de noile standarde. FOTO: Inquam
Obiectivul reformei: Transparență și echitate în evaluare
Reforma evaluării școlare, în prezent în dezbatere publică, introduce standarde naționale de evaluare pentru fiecare competență specifică din programa școlară. Acestea definesc cunoștințele și abilitățile pe care elevii trebuie să le demonstreze, structurate pe trei niveluri de performanță: nivel de bază, nivel consolidat și nivel avansat.
Implementarea reformei, programată să devină obligatorie începând cu anul școlar 2026-2027 pentru învățământul primar, gimnazial și clasa a IX-a de liceu, are ca scop creșterea predictibilității evaluării și transparența criteriilor de notare. Ministerul Educației își propune să reducă subiectivismul profesorilor și să mute accentul pe dezvoltarea competențelor și pe progresul individual al fiecărui elev.
Cadrele didactice vor avea un rol esențial în acest proces, fiind obligate să-și adapteze evaluările la standardele naționale, să utilizeze descriptorii de performanță și să ofere feedback personalizat. Nerespectarea acestor standarde poate atrage sancțiuni disciplinare, iar aplicarea lor va fi monitorizată prin mecanismele de inspecție școlară.
Confuzii în sistem: Lipsa echivalării directe între niveluri și note
Deși mult așteptată, reforma a generat numeroase nelămuriri. Una dintre cele mai mari probleme identificate de profesori este lipsa unei transpuneri clare a celor trei niveluri de performanță în scala de notare de la 1 la 10, în special în cazul diferențelor marginale, cum ar fi cele dintre notele 5 și 6.
Această confuzie a fost semnalată chiar și ministrului Educației, Mihai Dimian, care a încercat să ofere explicații pe Facebook. Ministrul a declarat că „standardele spun clar care e nivelul pentru 5-6, pentru 7-8, pentru 9-10 în evaluarea unei competențe”, deși aceste precizări nu se regăsesc explicit în documentele oficiale supuse dezbaterii.
Pentru a clarifica aceste aspecte, Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE), organismul responsabil de standardizarea evaluărilor, a oferit un set de răspunsuri.
Precizările CNCE: Standardele ghidează, nu înlocuiesc notarea
CNCE subliniază că standardele naționale de evaluare sunt parte a curriculumului național, conform Legii 198/2023, și au un rol mai amplu decât simpla notare. Ele vizează reglarea întregului proces de predare-învățare-evaluare, de la proiectare la feedback. Scopul principal este de a oferi informații obiective și în timp util despre nivelul de învățare al elevului, informații ce pot fi folosite pentru activități remediale sau de consolidare.
Standardele nu creează o scală de notare paralelă și nu modifică sistemul existent de la 1 la 10. Ele reprezintă un referențial în baza căruia se realizează evaluarea, oferind criterii clare și unitare. Procesul de trecere de la standarde la note este unul complex, care nu presupune o echivalare mecanică. Astfel, „nu există un mecanism de transformare a descriptorilor în note numerice”, deoarece o asemenea abordare ar denatura scopul calitativ al standardelor.
Diferențierea fină, cum ar fi cea dintre nota 5 și 6, se va realiza prin exercitarea competenței profesionale a cadrului didactic. Standardele fundamentează această competență, oferind un reper comun, dar decizia finală aparține profesorului, care va cântări o multitudine de factori, inclusiv contextul învățării, nevoile individuale și motivația elevului.
Referitor la categoriile „În formare” și „În dificultate”, CNCE explică că acestea nu fac parte din arhitectura standardelor. Pentru elevii care nu ating pragul nivelului „De bază”, se folosește categoria „În dezvoltare”, care are un rol exclusiv diagnostic și semnalează necesitatea unor măsuri remediale. Această categorie nu are un corespondent direct în scala de notare, fiind o informație pedagogică ce stă la baza planului individualizat de învățare.
În situațiile în care un elev demonstrează niveluri diferite de performanță la competențe distincte ale aceleiași discipline, această informație este considerată de o mare valoare pedagogică. Ea nu se reduce la o singură notă printr-o operațiune mecanică, ci este valorificată prin planul individualizat de învățare. Nota finală va depinde de ponderea competențelor și de contextele specifice.
CNCE concluzionează că standardele naționale de evaluare, prin descriptorii lor, oferă repere de calitate pentru evaluarea criterială, completând programa școlară și precizând nivelurile de performanță așteptate. Acestea nu sunt liste birocratice, ci instrumente care extind repertoriul profesional al profesorilor, facilitând echitatea și progresul și diminuând presiunea pusă pe note ca scop în sine.
Necesitatea standardizării: Răspuns la deficiențele actuale
Introducerea standardelor naționale de evaluare reprezintă una dintre cele mai ample reforme post-1990 în învățământul preuniversitar românesc, având în vedere că statul definește explicit nivelurile de performanță așteptate și creează un cadru național unic. Ministerul Educației estimează că această măsură va consolida un sistem de evaluare predictibil, echitabil, transparent și orientat spre dezvoltarea competențelor.
Această reformă este un răspuns la problemele structurale ale sistemului actual, unde evaluarea diferă semnificativ din cauza subiectivismului profesorilor și a lipsei unor repere comune. O consecință directă este că aceeași notă poate reflecta niveluri radical diferite de competențe, evidențiate apoi la examenele naționale precum Evaluarea Națională și Bacalaureatul.
De asemenea, rezultatele slabe ale României la testările internaționale PISA, unde elevii întâmpină dificultăți în aplicarea cunoștințelor în situații concrete, au impus orientarea noului model spre evaluarea competențelor și a capacității de utilizare a informațiilor, nu doar reproducerea lor mecanică.
Calendar de implementare și digitalizare
După finalizarea consultării publice și aprobarea ordinului de ministru, standardele vor intra într-o etapă de aplicare graduală, devenind obligatorii din anul școlar 2026-2027. Până atunci, Ministerul Educației are sarcina de a finaliza formarea profesorilor, elaborarea ghidurilor metodologice, dezvoltarea instrumentelor digitale, adaptarea băncilor de itemi și a evaluărilor naționale.
Aplicarea standardelor este strâns legată de procesul de digitalizare a evaluării, început deja prin corectarea digitalizată a examenelor naționale. Noul cadru va permite dezvoltarea unor bănci naționale de itemi, crearea de teste standardizate și analiza statistică a rezultatelor, contribuind la identificarea nivelului real al competențelor elevilor. Proiectul RECRED, prin care s-a colaborat cu specialiști în evaluare educațională, a fost esențial în elaborarea descriptorilor și a instrumentelor necesare.
Explorează subiectele:
