O nouă înțelegere toxică Trump-Putin?/Cum ajung fermierii americani să hrănească Europa după blocada rusă din Ucraina
O criză climatică suprapusă peste războiul de la Marea Neagră redesenează fluxurile comerciale globale: seceta severă din Uniunea Europeană a declanșat o cerere uriașă de furaje, însă blocajul maritim impus de armata rusă împiedică Ucraina să își valorifice stocurile, deschizând neașteptat porțile pieței comunitare pentru producătorii agricoli din Statele Unite.
Valurile persistente de căldură și lipsa precipitațiilor au afectat grav culturile agricole din centrul și vestul Europei. Pentru a asigura hrana necesară efectivelor de bovine, porcine și păsări, țările din blocul comunitar se văd nevoite să apeleze masiv la importuri. În mod obișnuit, Kievul reprezenta prima opțiune comercială a statelor membre, însă realitatea din teren a schimbat radical datele problemei, scrie Politico într-o analiză .
Deficitul european este substanțial. Conform estimărilor transmise de Louisa Bogey, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene pe probleme de agricultură, recolta internă a înregistrat o scădere de aproximativ 10 milioane de tone. În aceste condiții, necesarul de import de porumb al UE pentru perioada iulie – iunie anul viitor este prognozat la circa 25 de milioane de tone metrice, comparativ cu cele 19,3 milioane de tone achiziționate în cele 12 luni anterioare. În mod tradițional, Ucraina acoperea aproape jumătate din acest volum importat.
Oportunitatea a fost însă transferată la mii de kilometri distanță. Pe fondul unei recolte interne foarte bogate și al unor prețuri competitive, porumbul provenit din Statele Unite începuse deja să câștige teren pe piața europeană. Datele aferente lunilor iulie și august arată că livrările americane au ajuns să acopere peste două cincimi din totalul importurilor UE, devansând cota Ucrainei. Această ascensiune coincide cu obiectivele comerciale ale președintelui american Donald Trump, care a promovat activ creșterea exporturilor agricole ale SUA.
Pentru Casa Albă, noul debușeu european reprezintă o gură de aer proaspăt pentru baza electorală republicană din mediul rural. Fermierii americani resimțiseră din plin scumpirea carburanților și a îngrășămintelor, provocată de tensiunile militare din Strâmtoarea Hormuz legate de conflictul lui Donald Trump cu Iranul.
Deși logica geografică ar indica Ucraina drept furnizorul firesc, calculele logistice spun o altă poveste. Cerealele au o valoare redusă pe tonă și un volum mare, ceea ce înseamnă că rentabilitatea lor depinde în totalitate de costuri minime de transport. Înainte de recenta escaladare militară, aproximativ 90% din vânzările agricole externe ale Ucrainei tranzitau Marea Neagră, alimentând direct porturile din Spania, Italia sau Țările de Jos. Ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vysotskyi, a subliniat că transportul maritim rămâne indiscutabil cea mai ieftină soluție.
Seria de atacuri rusești declanșată la finalul lunii iulie și începutul lunii august asupra navelor civile și a infrastructurii portuare din Odesa a paralizat aproape total această arteră comercială. În consecință, transporturile pe cale ferată, rutiere sau cele fluviale pe Dunăre s-au dovedit incapabile să absoarbă cantitățile uriașe: în luna august, Kievul a putut trimite la export doar o treime din capacitatea sa obișnuită. În plus, marile centre zootehnice din vestul UE sunt dotate cu facilități create pentru a descărca nave maritime, nu pentru a prelua continuu convoaie de camioane și garnituri de tren venite de la mii de kilometri distanță.
Astfel se ajunge la paradoxul ca traversarea Atlanticului cu vaporul să fie mai simplă și mai avantajoasă financiar decât aducerea cerealelor pe uscat din țara vecină. Pentru economia Ucrainei, blocajul este devastator. Taras Vysotskyi a atras atenția că, dacă ruta maritimă nu se redeschide, peste 30 de milioane de tone de mărfuri agricole, evaluate la mai mult de 10 miliarde de dolari, riscă să rămână blocate în silozuri.
Un asemenea scenariu ar putea reduce produsul intern brut al Ucrainei cu până la 5%, un impact sever pentru o țară a cărei creștere economică era estimată de FMI la numai 1 – 1,6% în acest an. În lipsa lichidităților generate de recolta curentă, agricultorii ucraineni ar putea fi forțați să lase necultivate până la 7 milioane de hectare în sezonul viitor.
În încercarea de a sparge izolarea, autoritățile de la Kiev poartă discuții preliminare pentru identificarea unor soluții militare și diplomatice care să redea siguranța coridorului maritim. Totodată, Ucraina cooperează strâns cu România și Polonia pentru a extinde capacitatea rutelor terestre și a celor de pe Dunăre. Până la restabilirea navigației din Marea Neagră, fermierii de peste ocean vor continua să fie principalii beneficiari ai cererii urgente din Europa.
Explorează subiectele:
