Paradoxul Dunării: Kozlodui produce electricitate, în timp ce Cernavodă și Paks reduc activitatea
În timp ce Dunărea atinge niveluri record de scăzute, provocând îngrijorări majore pentru securitatea energetică regională, o situație divergentă se profilează de-a lungul fluviului. Centralele nucleare de la Cernavodă din România și Paks din Ungaria se confruntă cu restricții severe de operare, ba chiar cu riscul opririi complete, din cauza lipsei apei necesare răcirii. În contrast, Ministerul Energiei din Bulgaria a anunțat că unitățile de la Kozlodui își continuă activitatea la capacitate maximă, oferind o perspectivă unică asupra adaptabilității infrastructurii energetice la provocările climatice extreme.
Centrala de la Kozlodui/FOTO:Arhiva
Criza energetică lovește România și Ungaria
Centrala nucleară de la Cernavodă, o sursă vitală care asigură aproximativ o cincime din necesarul de electricitate al României, se află în pragul unei posibile opriri totale a ambelor reactoare. Cauza este debitul istoric de scăzut al Dunării, care a redus semnificativ disponibilitatea apei de răcire. Această situație a forțat România să majoreze importurile de energie electrică. Într-o măsură disperată de a asigura fluxul de apă necesar, Armata Română a efectuat detonări controlate ale unor formațiuni stâncoase din albia Dunării, pentru a redirecționa apa către instalațiile centralei. Cu toate acestea, Ministrul Energiei a avertizat că o oprire ar putea fi iminentă în zilele următoare. Situația din Ungaria este considerată chiar mai critică. Centrala nucleară de la Paks, care acoperă peste 40% din producția de electricitate a țării, a fost nevoită să își întrerupă complet activitatea duminică, pentru prima dată în cei 44 de ani de funcționare, din cauza nivelurilor minime record ale Dunării. Premierul ungar, Peter Magyar, a descris noaptea de luni spre marți ca fiind „cea mai grea și mai critică” pentru funcționarea centralei.
„În jurul orei două și jumătate dimineața, am fost la câțiva milimetri distanță de oprirea completă a Centralei Nucleare de la Paks, dar până dimineață nivelul apei a crescut cu 1,5 centimetri. În prezent, ultima turbină funcționează în condiții de siguranță. Mă îndrept spre Paks!” — Peter Magyar
Ulterior, după repornirea parțială de luni, el a confirmat pe Facebook că au „trecut de cea mai grea și mai critică noapte de până acum”, mulțumind tuturor celor implicați. Anterior, duminică, premierul Péter Magyar anunțase pe contul său de X (fostul Twitter) că, din cauza unei noi scăderi a nivelului Dunării, penultimul grup de producție al centralei va fi oprit la ora 01:30, iar producția va scădea la numai 240 MW, urmând ca duminică centrala să fie oprită complet. Situată la aproximativ 100 de kilometri sud de Budapesta, centrala Paks utilizează patru reactoare de concepție sovietică, dependente de apa Dunării pentru procesele de răcire. Seceta prelungită și valurile succesive de căldură au împins Dunărea la niveluri minime istorice în numeroase sectoare. Această criză hidrologică l-a determinat pe premierul Magyar să avertizeze asupra unei posibile crize energetice iminente chiar în această săptămână. Guvernul ungar a lansat un apel către populație și mediul de afaceri să-și reducă semnificativ consumul de energie în orele de vârf, între 17:00 și 22:00, descurajând utilizarea aparatelor de aer condiționat și a mașinilor de spălat și cerând cetățenilor să se abțină de la încărcarea vehiculelor electrice.
Kozlodui, excepția de pe Dunăre: Funcționează la capacitate maximă
Spre deosebire de vecinii săi, Ministerul Energiei din Bulgaria a anunțat că cele două unități ale centralei nucleare de la Kozlodui își continuă operarea la capacitatea maximă, ignorând nivelurile extrem de scăzute înregistrate pe Dunăre. Chiar dacă situația hidrologică rămâne una tensionată pe segmentul bulgăresc al Dunării – cu scăderi de 4 centimetri la Vidin, 5 centimetri la Lom și 1 centimetru la Ruse în doar 24 de ore, iar nivelurile apei rămân semnificativ sub pragul minim de navigație și reglementare – centrala de la Kozlodui nu este afectată. Oficialii bulgari au emis un mesaj liniștitor, asigurând că nu va fi necesară reducerea producției în următoarele trei săptămâni, cu condiția menținerii unui ritm mediu constant de scădere a fluviului.
Explicația specialiștilor bulgari: Tehnologie și design adaptat
Cheia acestei reziliențe stă în specificul tehnologic și infrastructura centralei. Reprezentanții centralei nucleare de la Kozlodui au explicat că apa din Dunăre este utilizată pentru răcirea aburului din condensatoarele situate în partea neconvențională a centralei, și nu pentru răcirea directă a reactoarelor nucleare. Alimentarea cu apă este asigurată printr-o stație de pompare proprie, amplasată pe mal, într-un golf adânc al fluviului. Această stație a fost proiectată și construită pe baza unor studii centenare ale nivelurilor Dunării, garantând o funcționare stabilă chiar și în condiții de secetă extremă, fiind echipată cu un sistem automatizat de măsurare continuă. Dr. Ivan Hinovski, un expert bulgar în energie, a subliniat că designul centralei Kozlodui a fost conceput într-o manieră „conservatoare, cu cel mai mare volum al canalelor și cu cea mai adâncă săpare a puțurilor de captare a apei”. El a explicat că, deși nivelul absolut, adâncimea Dunării, este în prezent de 80 de centimetri, ar mai trebui să scadă cu încă 40 de centimetri pentru a atinge pragul minim critic. Potrivit specialiștilor, nu există un pericol direct pentru reactoare, întrucât cantitățile de apă care intră în centrală nu sunt folosite pentru răcirea directă a acestora, ci pentru răcirea aburului necesar producerii energiei electrice. Pentru a menține siguranța operațională, ministra bulgară a Energiei, Iva Petrova, a discutat cu omologul său sârb. În urma acestor discuții, s-a convenit ca, în limitele posibilităților tehnice ale complexului hidroenergetic Djerdap, nivelul Dunării în aval de centrala de la Kozlodui să fie menținut peste pragurile critice de operare. Chiar și în condițiile unei scăderi rapide a nivelului fluviului – de exemplu, 5 centimetri într-o singură zi și o scădere vizibilă de 20-30 de centimetri în unul dintre cele două canale prin care este evacuată apa folosită la răcirea reactoarelor – Ministerul bulgar al Energiei a reiterat că nu există niciun risc pentru funcționarea centralei, deoarece riscul unei secete extreme a fost anticipat și inclus în faza de proiectare. Autoritățile bulgare susțin că nu există motive pentru reducerea capacității de producție în următoarele cel puțin trei săptămâni, dacă ritmul mediu de scădere a nivelului fluviului se menține constant.
Contribuția Kozlodui la mixul energetic bulgar
În prezent, cele două reactoare de la Kozlodui funcționează la parametri normali, unitatea a cincea având o sarcină de 1.017 megawați, iar cea de-a șasea, de 974 de megawați, cu ușoare variații pe parcursul zilei. Contribuția centralei nucleare la mixul energetic bulgar este semnificativă, asigurând aproximativ 28% din producția de electricitate în orele dinaintea prânzului. Pe parcursul dimineții, cea mai mare parte a energiei, aproximativ 50%, provine de la sistemele fotovoltaice, pondere care crește în orele după-amiezii, în timp ce contribuția nucleară scade ușor.
Explorează subiectele:
