Planul radical al AfD după triumful din Saxonia-Anhalt zguduie Germania
Rezultatul alegerilor regionale din Saxonia-Anhalt a plasat AfD într-o poziție de forță greu de anticipat în urmă cu un deceniu. Formațiunea a adunat 44% din sufragii, clasându-se detașat pe prima poziție, dar a ratat la o diferență de doar trei mandate controlul total al legislativului regional. În acest context, partidul este constrâns să negocieze o formulă de coaliție sau să exploreze varianta unui executiv minoritar, punând sub o presiune uriașă sistemul politic german.
Ulrich Siegmund, candidatul AfD, încadrat de copreședinții Alice Weidel și Tino Chrupalla Foto: AFP
Până în prezent, forțele democratice tradiționale au refuzat orice alianță cu extrema dreaptă, menținând un așa-numit „cordon sanitar”. Această strategie de izolare este însă supusă unui test critic, relatează CNN . În căutarea unei formule de guvernare, liderii AfD ar putea curta partidul de stânga populistă BSW, aliniat pe o retorică similară împotriva migrației și sprijinului pentru Ucraina, ori segmente conservatoare din rândul CDU. Totuși, cancelarul Friedrich Merz a reiterat ferm că exclude orice colaborare cu formațiunea radicală.
Controlul asupra unui land german aduce atribuții vaste, autoritățile regionale având autonomie extinsă în gestionarea forțelor de ordine, a învățământului, a culturii și a radioteleviziunii publice. Tocmai aceste pârghii fac din programul de 258 de pagini al AfD o amenințare directă la adresa actualei ordini constituționale.
Planul de „remigrație” și fractura de la nivel federal
Elementul central al ofertei electorale a AfD constă în redefinirea completă a politicilor demografice. Programul propune deportarea imediată a imigranților ilegali, înființarea de noi centre de detenție și trimiterea persoanelor fără origini etnice germane în țările de proveniență, o procedură promovată sub denumirea de „remigrație”. Conform partidului, resursele regionale de securitate și capacitatea de asimilare a Saxonia-Anhalt au fost depășite.
Candidatul AfD pentru conducerea guvernului regional, Ulrich Siegmund, a fost lipsit de echivoc: „Oamenii care sunt obligați să părăsească țara trebuie să fie plasați în detenție în vederea deportării sub guvernarea noastră”.
Măsurile îi vizează inclusiv pe refugiații ucraineni, partidul susținând că aceștia ar trebui repatriați pe motiv că mari suprafețe din Ucraina nu se află în pericol direct. Această poziție este completată de solicitarea fermă de a sista asistența acordată Kievului și de a reorienta legăturile Germaniei către Moscova.
O astfel de agendă s-ar putea lovi însă de cadrul legislativ național. Johannes Kieß, cercetător la Institutul Else-Frenkel-Brunswik din cadrul Universității din Leipzig, a subliniat marja îngustă de mișcare pe care o au landurile: „M-aș aștepta la multă incertitudine juridică și haos”. Expertul a avertizat totodată că aplicarea măsurilor propuse ar vulnerabiliza regiunea: „Saxonia-Anhalt ar deveni rapid mai săracă, atât din punct de vedere material, cât și cultural”.
Separarea elevilor în școli și rescrierea istoriei
Reformele dorite de AfD vizează din temelii și sistemul de învățământ. Ulrich Siegmund urmărește o așa-zisă „dezideologizare” a educației, care presupune înlăturarea simbolurilor precum steagul Pride și impunerea valorilor tradiționale în clase.
„Vrem o politică educațională complet nouă, complet diferită. Influența politică asupra copiilor, așa cum o vedem noi – îndoctrinarea politică – nu este treaba școlilor”, a susținut Siegmund.
Programa de istorie ar urma să treacă pe plan secund perioada dictaturii naziste, concentrându-se mai degrabă pe etapele anterioare marilor conflagrații mondiale. Hans-Thomas Tillschneider, responsabilul cultural al filialei locale, a sintetizat această direcție prin sintagma „Mai mult Bismarck, mai puțin Hitler”.
Pentru copiii proveniți din rândul refugiaților, planul AfD include organizarea de clase paralele, în care aceștia să studieze separat – eventual sub îndrumarea altor refugiați – cu un curriculum adaptat ideii că prezența lor pe teritoriul german este doar provizorie. În aceeași logică a separării, partidul militează și pentru instruirea izolată a elevilor cu dizabilități.
Cenzură culturală și atacuri la adresa moștenirii Bauhaus
Sectorul cultural este un alt domeniu-cheie pe care extrema dreaptă vrea să îl restructureze prin impunerea unei linii declarate „patriotice”. AfD intenționează să taie fondurile publice alocate creațiilor considerate „anti-germane”, adică acelor inițiative care, după spusele lui Tillschneider, „nu vor să fie germane” – cum ar fi reinterpretarea operelor clasice în cheie feministă sau deconstructivistă.
Finanțările viitoare ar putea depinde de semnarea unui angajament explicit prin care creatorii și asociațiile se obligă să nu exprime atitudini denigratoare la adresa statului sau a culturii naționale. În vizor a intrat inclusiv mișcarea Bauhaus, reprezentativă pentru modernismul german, criticată de partid pentru lipsa de identitate patriotică.
Poziția a stârnit reacții vehemente din partea puterii federale. Ministrul Culturii, Wolfram Weimer, a declarat pentru Associated Press că formulările utilizate sunt identice cu retorica național-socialistă: „AfD atacă Bauhaus folosind exact aceleași cuvinte pe care naziștii le foloseau acum 100 de ani. Și tocmai de aceea democrații, indiferent dacă sunt conservatori sau de stânga, luptă împotriva acestui lucru”.
Testul cordonului sanitar în perspectiva alegerilor din 2029
Blocarea accesului AfD la putere a devenit tot mai dificilă, generând coaliții eterogene și greoaie între formațiunile de pe scena centrală. De altfel, unii analiști consideră că izolarea forțată i-a permis extremei drepte să crească constant, fiind ferită de erorile inevitabile actului de guvernare.
Deși Friedrich Merz nu dă înapoi în privința refuzului de a dialoga cu formațiunea, Siegmund a cerut recunoașterea forței electorale câștigate la urne:
„Dacă acest rezultat nu reprezintă un mandat pentru a guverna, atunci ce reprezintă? De aceea, obiectivul nostru este acum să organizăm exact o astfel de majoritate stabilă în zilele și săptămânile următoare. Există mai multe modalități prin care acest lucru s-ar putea întâmpla: fie prin sprijinul, chiar sprijinul deplin, al unui grup parlamentar, fie prin susținerea unor parlamentari individuali.” — Ulrich Siegmund
Impactul din Saxonia-Anhalt anunță unde de șoc pe termen lung. În Mecklenburg-Vorpommern, AfD se află deja în fruntea sondajelor cu o cotă de circa 35%. Fondat recent, în 2013, partidul este cotat în prezent drept prima forță politică la nivel național în ipoteza unui scrutin anticipat, prefigurând o bătălie tensionată în drumul către alegerile federale prevăzute pentru 2029.
Explorează subiectele:
