Premieră la alegerile parlamentare - numărarea voturilor va fi înregistrată video în toate secțiile de votare

Premieră la alegerile parlamentare - numărarea voturilor va fi înregistrată video în toate secțiile de votare

La alegerile parlamentare de duminică procesul de numărare a voturilor va fi, în premieră, înregistrat video și va fi folosit în continuare sistemul informatic de monitorizare a prezenței la urne, care a fost implementat la scrutinul local din iunie.

Guvernul a adoptat, în octombrie, o hotărâre privind obligativitatea filmării procesului de numărare a voturilor în secțiile de votare din țară și din străinătate la alegerile parlamentare.

Tabletele aflate în dotarea tuturor secțiilor de votare vor fi folosite pentru a înregistra video desfășurarea procesului de numărare a voturilor. Înregistrările vor fi realizate de operatorii tabletelor, iar prin intermediul acestora nu este vizată constituirea de probe în instanță.

Ministrul Afacerilor Interne, Dragoș Tudorache, explica, la acea dată, că în ziua alegerilor parlamentare nu se supraveghează video votul ca atare, între deschiderea și închiderea urnelor, ci doar perioada în care sunt numărate buletinele de vot.

Pe 8 decembrie, directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale, Marcel Opriș, susținea că alegerile parlamentare din acest an vor fi ''probabil cele mai transparente" care s-au desfășurat vreodată în istoria României.

Șeful STS a precizat că filmarea operațiunii de numărare a voturilor nu este "o măsură doar declarativă" și că există un sistem care să monitorizeze dacă se filmează sau nu.

El a declarat că filmările vor fi păstrate trei luni, după care vor fi distruse, împreună cu dispozitivele de stocare pe care se află, urmând a fi păstrate doar în cazul în care Biroul Electoral Central sau organele legii solicită vreuna dintre înregistrări.

În ceea ce privește semnalările de vot multiplu, Opriș a spus că acestea pleacă automat la poliție, fără a fi filtrate de sistemul gestionat de STS.

La alegerile locale din iunie s-a utilizat pentru prima oară sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de evitare a votului multiplu. Acest sistem a fost implementat de Autoritatea Electorală Permanentă împreună cu STS. Astfel, alegătorii nu mai sunt obligați să semneze pe proprie răspundere că nu și-au mai exprimat opțiunea electorală și în altă secție de votare.

O altă premieră la alegerile parlamentare din acest an o reprezintă faptul că românii din diaspora au putut vota prin corespondență.

Cetățenii români din străinătate s-au putut înscrie în Registrul electoral până în data de 14 septembrie și au avut posibilitatea de a opta fie pentru a-și exercita votul prin corespondență, fie pentru a solicita înființarea unei secții de votare în localitatea de reședință.

Un număr de 4.561 de români din diaspora au votat prin corespondență, dintr-un total de 8.889 de cetățeni români înscriși în Registrul Electronic.

Spre deosebire de alegerile parlamentare precedente, la acest scrutin, senatorii și deputații sunt aleși pe listă, potrivit principiului reprezentării proporționale. Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori, iar pentru Senat este de un senator la 168.000 de locuitori.

La scrutinul de duminică alegătorii votează numai la secția la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul ori reședința. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiași circumscripții electorale, aceștia pot vota la orice secție din cadrul circumscripției unde își au domiciliul sau reședința.

Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în România care în ziua votării se află în țară pot vota la secțiile din țară în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; pașaportul diplomatic; pașaportul diplomatic electronic; pașaportul de serviciu; pașaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare.

Cetățenii români au drept de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.

Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, precum și persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului și la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaților. Fiecare alegător își exprimă votul personal, iar exercitarea votului în numele altui alegător este interzisă, conform legislației electorale.

Pe listele electorale suplimentare pot vota persoanele care fac dovada că au domiciliul sau reședința pe raza secției de votare respective, însă au fost omise din lista electorală permanentă; care nu au făcut cereri de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reședință; care în ziua votării se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde își au domiciliul sau reședința și care fac dovada că au domiciliul sau reședința pe raza circumscripției electorale în care se află secția de votare respectivă; membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, operatorii de calculator și persoanele însărcinate cu menținerea ordinii sau cu verificarea dispozitivului de menținere a ordinii, dacă au domiciliul sau reședința pe raza circumscripției electorale în care se află secția de votare respectivă; candidații, dacă aceștia candidează în circumscripția electorală respectivă.

Pentru cetățenii cu drept de vot care nu se pot deplasa la secția de votare din cauză de boală sau invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, ca o echipă formată din cel puțin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării la locul unde se află alegătorul.

În cazul cetățenilor care nu se pot deplasa la sediul secției de votare, cererile scrise se pot transmite prin intermediul altor persoane sau prin intermediul personalului de specialitate din unitățile medicale unde se află internați, după caz.

Pentru ca votul exprimat să fie valabil, alegătorul trebuie să pună ștampila în interiorul chenarului corespunzător partidului sau candidatului independent pentru care optează. Pe buletinele de vot sunt tipărite în chenare numele partidelor sau ale candidaților independenți, precum și siglele electorale ale acestora. În chenarele corespunzătoare partidelor sunt tipărite și numele candidaților propuși de acestea.

Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului și un vot pentru Camera Deputaților.

AGERPRES

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 PSD, dovada corupției crase! / Muistul sclemberist Teodorovici, artizanul afacerii! / Comisia Europeană a întrerup…

2 9 lucruri pe care să NU le faci dacă ești în Grecia, în concediu. Sunt considerate insultătoare sau respingăto…

3 Ziua în care Anna Lesko a rupt internetul...

4 Şeful Corpului de Control al Poliţiei Române, „pedepsit” să-şi stabilească singur sancţiunea după ce a fost pr…

5 ULTIMA ORĂ Pesedistul Tudorache, îngropat de procurorii DNA! Încă un dosar! Intră în horă și avocata lui Dragn…