Războiul împotriva extremismului islamic: Mahmoud El-Ibiary – Sancțiunile americane scot la iveală o rețea financiară transfrontalieră
Un nume, anterior puțin cunoscut în afara cercurilor specializate în monitorizarea Frăției Musulmane, a devenit în ultimele săptămâni unul dintre cele mai proeminente din dosarul sancțiunilor americane împotriva rețelelor islamului politic și a finanțării mișcării Hamas.
Este vorba despre Mahmoud El-Ibiary, un lider egiptean stabilit în Marea Britanie, pe care Departamentul Trezoreriei SUA l-a adăugat pe lista de sancțiuni la 23 iulie 2026. Această decizie a atras atenția nu doar asupra poziției sale în cadrul Frăției Musulmane, ci și asupra unei rețele complexe de instituții, asociații și canale financiare care se întind din Marea Britanie și Turcia, până în Orientul Mijlociu și Asia.
Potrivit Trezoreriei americane, El-Ibiary nu este un simplu activist sau o figură apropiată grupării, ci un lider marcant al Frăției Musulmane din Egipt. Acesta deține funcția de Secretar General al Secretariatului General al Frăției și are un istoric îndelungat în funcții de conducere la nivel înalt în cadrul organizației.
Acest statut capătă o importanță suplimentară după ce Statele Unite au inclus, în luna ianuarie a anului trecut, Frăția Musulmană din Egipt pe lista „Teroriștilor Globali Special Desemnați”.
Astfel, Washingtonul îl tratează acum pe El-Ibiary ca pe unul dintre oficialii de rang înalt ai unei organizații care se află deja sub incidența sancțiunilor americane.
De ce l-a vizat Washingtonul pe El-Ibiary?
Documentele Trezoreriei SUA oferă un răspuns cu o greutate mult mai mare decât simpla sa poziție organizatorică. Conform Biroului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), El-Ibiary a sprijinit operațiunile de strângere de fonduri pentru instituții pe care SUA le sancționaseră anterior, printre care se numără Filistin Vakfı și Hayat Yolu. De asemenea, Departamentul a precizat că acesta a colaborat cu grupări afiliate Frăției Musulmane pentru a sprijini mișcarea Hamas și pentru a-i oferi asistență financiară.
Din acest motiv, sancțiunile impuse împotriva sa nu s-au bazat doar pe activități politice sau ideologice, ci pe Ordinul Executiv al SUA nr. 13224 (modificat). Washingtonul l-a desemnat pentru că a acționat, direct sau indirect, în sprijinul sau în numele Frăției Musulmane din Egipt.
Aici constă importanța cazului El-Ibiary: în narațiunea oficială americană, el reprezintă veriga de legătură între nivelul de conducere al Frăției și o rețea transfrontalieră de strângere de fonduri care a ajuns la instituții deja sancționate de Washington din cauza legăturilor lor cu Hamas.
Din Marea Britanie până în Turcia
Cazul lui El-Ibiary dezvăluie, de asemenea, dimensiunea geografică a rețelei:
- Liderul Frăției locuiește în Marea Britanie.
- Instituțiile implicate în strângerea de fonduri sunt situate în Turcia.
- Restul rețelei vizate de noul pachet de sancțiuni americane se extinde în Indonezia și Fâșia Gaza.
Această distribuție geografică este exact motivul pentru care Trezoreria a descris modelul vizat drept o rețea „multistratificată”. În cadrul acesteia, entități având legături cu Frăția Musulmană și structuri de fațadă dirijate de Hamas operează prin canale transfrontaliere, utilizând organizații caritabile și rețele informale de transfer de bani pentru a muta fondurile și a le ascunde traseul.
La anunțarea sancțiunilor, Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat că administrația președintelui Donald Trump va continua să-i urmărească pe teroriști și pe finanțatorii acestora, indiferent dacă aceștia operează sub acoperirea unor organizații caritabile, a unor companii sau a unor rețele de finanțare secrete.
Trei entități incluse în noul pachet de sancțiuni
Concomitent cu desemnarea lui El-Ibiary, OFAC a impus sancțiuni împotriva a trei indivizi și a trei entități acuzate de Washington că au oferit sprijin material grupării Hamas:
- Tujah Bulah Global (cunoscută și sub numele de Seven Spikes Global): O entitate cu sediul în Indonezia. Potrivit Trezoreriei SUA, Hamas a înființat-o pentru a colecta fonduri și a genera venituri destinate aripii sale militare.
- Madad Palestine Charitable Society: Cu sediul în Fâșia Gaza. Trezoreria afirmă că a fost creată, de asemenea, ca o organizație de fațadă pentru a strânge fonduri în favoarea aripii militare a Hamas.
Acuzațiile americane merg chiar mai departe. Departamentul susține că fonduri colectate sub pretextul ajutării civililor au fost redirecționate cu bună știință în scopuri militare. Prin urmare, Washingtonul a sancționat ambele entități în baza Ordinului Executiv 13224.
O companie din Turcia și transferul a sute de mii de dolari
Cea de-a treia verigă diferă de organizațiile caritabile. Washingtonul a impus sancțiuni companiei El-Kahira for General Trading, cu sediul în Turcia, după ce a stabilit că aceasta a transferat sute de mii de dolari către Hamas.
Documentele americane indică faptul că firma este deținută de palestinianul Khaldoun Khamis Zakaria Al-Dan, în timp ce irakienii Zaid Essam Ahmed Al-Jubouri și Abdullah Essam Ahmed Al-Jubouri sunt asociați. Totuși, activitatea companiei nu s-a limitat la transferurile legate de Hamas.
Trezoreria SUA afirmă că El-Kahira a oferit servicii bancare subterane, implicând atât monede tradiționale, cât și criptomonede. De asemenea, a efectuat tranzacții cu grupări de crimă organizată cu sediul în Suedia, printre care și rețeaua Foxtrot.
Datele oficiale relevă, de asemenea, includerea unor adrese de portofele de criptomonede asociate cu Zaid Al-Jubouri în lista de sancțiuni, ceea ce demonstrează că ancheta americană nu s-a limitat la transferurile bancare tradiționale, ci a urmărit activ și circuitele digitale.
Organizațiile asociate cu numele lui El-Ibiary
Cu toate acestea, veriga esențială pentru a înțelege cazul lui El-Ibiary s-ar putea să nu rezide doar în cele trei noi entități, ci în două organizații turcești care au fost anterior vizate de sancțiunile americane: Filistin Vakfı și Hayat Yolu. Trezoreria SUA afirmă explicit că El-Ibiary a sprijinit direct campaniile de strângere de fonduri pentru aceste două instituții.
Acest detaliu transformă dosarul său din cel al unei simple funcții de conducere în cadrul Frăției Musulmane, într-un caz major axat pe relații financiare cu instituții vizate anterior pentru legături teroriste.
În consecință, investigatorii scot la lumină o rețea pe mai multe niveluri: o conducere a Frăției stabilită în Marea Britanie, instituții de strângere de fonduri în Turcia, o companie de transferuri financiare operând ca paravan, precum și entități de fațadă în Indonezia și Gaza, toate interconectate prin rute financiare ce îmbină metodele tradiționale cu anonimatul criptomonedelor.
