Reforma trâmbițată de PSD ignoră cele 45 de comune ce pot deveni orașe
În timp ce discursurile politice ale liderilor PSD despre reorganizarea administrativ-teritorială se reduc la cifre schimbătoare privind comasările și retrogradările de localități, datele recensământului din 2022 arată o realitate ignorată la vârful politicii: 45 de comune din România au depășit deja pragul de 10.000 de locuitori necesar pentru a primi statutul de oraș, iar două dintre ele au suficienți locuitori chiar și pentru a deveni municipii.
Dezbaterile publice din ultima lună pe tema reorganizării administrativ-teritoriale au fost dominate aproape zilnic de declarații politice contradictorii, lipsite de o viziune reală asupra comunităților care s-au dezvoltat accelerat în ultimele decenii. Totul a pornit de la propunerea inițială de comasare a localităților cu sub 1.500 de locuitori, categorie în care intră 429 de comune din țară. Ulterior, liderii PSD au schimbat din mers ținta discursului politic, vorbind despre o reformă care ar urma să vizeze aproximativ 1.700 de localități cu mai puțin de 3.000 de locuitori, propuse spre comasare sau schimbare de statut. În ecuație au fost aduse și cele 148 de orașe și municipii care nu ating pragul legal de 10.000 de locuitori și care ar putea fi retrogradate la rangul de comună.
Prin această abordare îngustă, concentrată exclusiv pe tăieri și comasări, conducerea PSD ocolește însă o întrebare esențială pentru o reformă autentică: ce se întâmplă cu localitățile care au cunoscut o creștere demografică masivă? Potrivit datelor oficiale ale recensământului realizat în România în 2022, nu mai puțin de 45 de comune îndeplinesc deja criteriul de populație pentru a fi declarate orașe, depășind pragul de 10.000 de locuitori.
Florești și Chiajna, comunele care întrec pragul de municipiu
Două dintre aceste comunități au crescut atât de mult încât legislația le-ar permite să treacă direct la statutul de municipiu, pentru care este necesară o populație de cel puțin 40.000 de locuitori. Cea mai populată comună din România este Florești, aflată în vecinătatea municipiului Cluj-Napoca, unde trăiesc 52.735 de oameni. Locul secund la nivel național este ocupat de comuna Chiajna, situată lângă București, care numără 43.584 de locuitori.
Celelalte 43 de comune care pot trece la statutul de oraș
În afara celor două localități-gigant, alte 43 de comune din întreaga țară au depășit pragul minim de 10.000 de locuitori stabilit de lege pentru declararea unui oraș, majoritatea fiind situate la periferia marilor centre urbane — inclusiv 10 în zona Capitalei:
- Miroslava (Iași) – 28.534 de locuitori
- Giroc (Timiș) – 22.270 de locuitori
- Dumbrăvița (Timiș) – 20.014 locuitori
- Șelimbăr (Sibiu) – 17.492 de locuitori
- Ciurea (Iași) – 17.254 de locuitori
- Apahida (Cluj) – 17.239 de locuitori
- Dobroești (Ilfov) – 16.875 de locuitori
- Valu lui Traian (Constanța) – 16.617 locuitori
- Moșnița Nouă (Timiș) – 16.424 de locuitori
- Cumpăna (Constanța) – 14.757 de locuitori
- Valea Lupului (Iași) – 14.510 locuitori
- Baciu (Cluj) – 13.922 de locuitori
- Berceni (Ilfov) – 13.766 de locuitori
- Holboca (Iași) – 13.697 de locuitori
- Domnești (Ilfov) – 12.861 de locuitori
- Șcheia (Suceava) – 12.792 de locuitori
- Vladimirescu (Arad) – 12.772 de locuitori
- Sânmartin (Bihor) – 12.448 de locuitori
- Tomești (Iași) – 12.169 de locuitori
- Tărlungeni (Brașov) – 12.067 de locuitori
- Cernica (Ilfov) – 11.871 de locuitori
- Sânpetru (Brașov) – 11.794 de locuitori
- Matca (Galați) – 11.535 de locuitori
- Corbeanca (Ilfov) – 11.412 locuitori
- Balotești (Ilfov) – 11.210 locuitori
- Marginea (Suceava) – 11.164 de locuitori
- Bascov (Argeș) – 11.151 de locuitori
- Călinești (Argeș) – 10.813 locuitori
- Bucov (Prahova) – 10.787 de locuitori
- Lumina (Constanța) – 10.770 de locuitori
- Brănești (Ilfov) – 10.708 locuitori
- Săbăoani (Neamț) – 10.619 locuitori
- Jilava (Ilfov) – 10.611 locuitori
- Ștefăneștii de Jos (Ilfov) – 10.588 de locuitori
- Târgșoru Vechi (Prahova) – 10.433 de locuitori
- Sâncraiu de Mureș (Mureș) – 10.403 locuitori
- Dofteana (Bacău) – 10.236 de locuitori
- Belcești (Iași) – 10.231 de locuitori
- Pechea (Galați) – 10.197 de locuitori
- Valea Călugărească (Prahova) – 10.096 de locuitori
- Modelu (Călărași) – 10.052 de locuitori
- Bradu (Argeș) – 10.032 de locuitori
- Șimian (Mehedinți) – 10.021 de locuitori
Condițiile legale dincolo de populație și procedura de schimbare a rangului
Numărul locuitorilor reprezintă doar primul pas în obținerea statutului urban. Legea impune o serie de indicatori stricți de infrastructură și ocupare: cel puțin 75% din populația ocupată trebuie să lucreze în domenii neagricole, rețeaua de apă potabilă trebuie să acopere minimum 70% dintre locuințe, iar localitatea trebuie să dispună de canalizare și stație de epurare. De asemenea, sunt obligatorii cabinetele medicale și medicii, unitățile medicale cu cel puțin 7 paturi la 1.000 de locuitori, spațiile verzi, capacitățile de cazare turistică și legăturile regulate de transport public. Datorită poziționării în jurul marilor orașe, multe dintre cele 45 de comune bifează deja o bună parte din aceste cerințe.
Conform legislației în vigoare, localitățile urbane și rurale sunt împărțite pe șase ranguri: rangul 0 revine Capitalei (municipiu de importanță europeană), rangul I municipiilor de importanță națională cu influență potențială la nivel european, rangul II municipiilor de importanță interjudețeană, județeană sau cu rol de echilibru, rangul III orașelor, rangul IV satelor reședință de comună, iar rangul V satelor componente ale comunelor și celor aparținând municipiilor și orașelor.
Promovarea unei localități la un rang superior nu se face printr-o simplă decizie politică de la centru, ci prin lege, la propunerea consiliilor locale, după consultarea populației prin referendum și a instituțiilor implicate, cu verificarea îndeplinirii indicatorilor legali.
Finanțări mai mari versus taxe urbane: de ce ezită unii locuitori
Schimbarea statutului dintr-o comună în oraș aduce beneficii concrete pentru dezvoltare. Orașele au acces la linii de finanțare nerambursabilă și fonduri europene cu bugete mai consistente decât cele destinate mediului rural, ceea ce accelerează modernizarea. În plus, rangul urban atrage mai ușor investitori, rețele comerciale, servicii bancare și dezvoltatori imobiliari, ducând la creșterea valorii terenurilor și a locuințelor. Totodată, autoritățile locale capătă obligația de a investi în transport public local, baze sportive, biblioteci moderne și case de cultură.
Există însă și motive serioase pentru care o parte a locuitorilor nu privește cu ochi buni trecerea la statutul de oraș. Odată cu noul rang cresc și costurile traiului: impozitele pe clădiri și terenuri, dar și tarifele pentru transportul în comun sunt stabilite după grile superioare celor din mediul rural. Scumpirea proprietăților îi avantajează pe cei care vând sau închiriază, însă devine o piedică pentru persoanele care vor să se mute în localitate. În același timp, afluxul de investitori și dezvoltarea rapidă pot aduce trafic mai aglomerat și prețuri mai ridicate la restaurante sau activități de recreere și socializare.
Explorează subiectele:
