Revenirea puterii de cumpărare se amână până în 2027: avertismentul BCR
Românii vor fi nevoiți să aștepte cel puțin până în 2027 pentru a simți o îmbunătățire concretă a nivelului de trai, avertizează economistul-șef al BCR, Ciprian Dascălu. Deși indicatorii macroeconomici ar putea reveni pe plus spre finalul acestui an, deficitele gemene cronice, taxele noi și scumpirile din energie continuă să frâneze o relansare resimțită direct la nivelul populației.
După o contracție de 0,7% în prima jumătate a anului curent, perspectivele economiei românești rămân fragile. Deși dinamica anuală trimestrială ar urma să reintre pe plus în trimestrul al patrulea, revenirea nu se va traduce imediat într-o viață mai ușoară pentru cetățeni. În raportul de specialitate intitulat sugestiv „Răbdarea se epuizează”, analiștii BCR subliniază că drumul spre o redresare autentică este condiționat de temperarea inflației și de ocolirea unor noi turbulențe internaționale.
Ciprian Dascălu consideră că revirimentul economic s-ar putea simți de la finele anului viitor Foto: Arhivă personală
Salariile reale și calendarul inflației
Nivelul de trai al populației a fost lovit de o scădere ușoară a câștigurilor reale în acest an, un recul resimțit disproporționat de consumatori după creșterile salariale puternice de 4,4% din 2023 și 7,4% din 2024. Pentru anul următor este prognozată doar o ușoară revenire în teritoriu pozitiv a salariilor reale.
Veștile sunt mai încurajatoare în privința prețurilor de consum: rata inflației ar urma să se reducă la mai mult de jumătate până la finele anului viitor, ajungând la 4,3%. Deși nivelul rămâne peste media blocului comunitar, va reprezenta o dezinflație substanțială. Cu toate acestea, recăpătarea puterii reale de cumpărare va fi un proces lent.
„Abia din 2027, în cel mai fericit caz, vom vedea o creștere resimțită de cetățeanul de rând. Pentru anul viitor ne așteptăm la o creștere salarială ușor pozitivă în termeni reali, după ce anul acesta venitul real a terminat ușor în teritoriul negativ. Venim totuși după 2023 (creștere reală a salariilor de +4,4%) și 2024 (+7,4%). Reacția consumatorilor la acest șoc de erodare a puterii de cumpărare mi se pare asimetrică și amplificată de percepție.”
— Ciprian Dascălu
Frânele care blochează investițiile: taxe impuse brusc și curent scump
Pe plan intern, deciziile companiilor de a investi sunt descurajate în mod direct de instabilitatea fiscală. Introducerea impozitului pe cifra de afaceri a lovit tocmai marile societăți comerciale, cele care susțineau volumele investiționale semnificative, împingându-le spre amânarea proiectelor sau relocarea capitalului în alte state.
La această povară se adaugă factura energetică: pentru consumatorii non-casnici, costul energiei electrice din România se numără printre cele mai ridicate din Europa de Est. În plus, pe fondul discuțiilor despre noua reformă fiscală și a nevoii de a ține sub control derapajele bugetare, riscul ca autoritățile să opereze noi majorări de taxe rămâne foarte ridicat.
Vulnerabilitatea deficitelor gemene în fața crizelor externe
România este deosebit de expusă șocurilor internaționale — de la tensiunile din Orientul Mijlociu până la războiul din Ucraina — tocmai din cauza dezechilibrelor interne. După pandemia de COVID-19, deficitul bugetar a fost constant peste 6% din PIB, cea mai bună performanță fiind un 5,8%, după o abatere masivă care a atins 9,3%.
Situația este similară și în cazul contului curent, unde deficitul se situează între 7% și 8% din PIB. România a devenit astfel o anomalie negativă la nivel regional, în contextul în care Polonia, Ungaria și Cehia mențin această balanță într-un interval mult mai stabil, între -1% și +1%.
Moștenirea modelului bazat pe consum și ecartul față de Polonia
Problemele structurale din prezent sunt parțial rezultatul politicii din perioada 2015–2020, când creșterea economică a fost alimentată agresiv prin consum și majorări salariale decuplate de productivitate. Acest model a generat dezechilibre majore și a dus la pierderi de locuri de muncă în domeniile dependente de forță de muncă slab calificată.
Economistul-șef al BCR evidențiază contrastul dintre strategia României și reformele altor state. Spania, de pildă, a acceptat măsuri nepopulare după criza datoriilor și a devenit ulterior una dintre cele mai dinamice economii din Europa. În regiune, Polonia demonstrează beneficiile pe termen lung ale investițiilor în educație, reflectate în performanțele de la testele PISA, numărul ridicat de absolvenți de studii superioare și avansul economic susținut.
În schimb, România se situează la coada Uniunii Europene în materie de cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare (R&D) și se confruntă cu un deficit acut de personal calificat. Astfel, după un avans de circa 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, PIB-ul ar putea termina anul curent în teritoriul negativ, marcând al treilea an consecutiv sub ritmul potențial, evaluat între 2% și 2,5%.
Fondurile europene și semnalele de redresare pentru 2026
În privința finanțărilor de la Bruxelles, concentrarea eforturilor administrative pe PNRR a dus la neglijarea cadrului financiar multianual, unde rata de absorbție se situează la aproximativ 31%. Cu toate acestea, fondurile alocate sunt sigure până în intervalul 2027–2029 (datorită mecanismului n+2), existând opțiunea reorientării către programele de coeziune sau instrumentul SAFE.
O evoluție pozitivă o reprezintă dezvoltarea marilor proiecte de infrastructură, care pot transforma regiunea de est a țării într-un pol mai competitiv prin conectarea unei piețe a muncii cu forță de muncă disponibilă și costuri salariale mai reduse.
Pentru anul viitor, estimările BCR indică o creștere economică de 2,2%, aproape de potențialul real al țării (estimat la 2,2% - 2,3%). Perspectivele sunt susținute de revenirea pe teritoriul expansiunii a indicelui PMI manufacturier timp de două luni consecutive în trimestrul al treilea, de consolidarea indicatorilor de încredere din Germania — capabili să impulsioneze cererea externă pentru producția autohtonă — și de o structură pozitivă a investițiilor consemnată în trimestrul al doilea.
Explorează subiectele:
