Rusia, cuprinsă de neliniște pe fondul intensificării atacurilor ucrainene la distanță lungă: „Nu se întrezărește un final favorabil”
O stare de neliniște tot mai profundă cuprinde Rusia, pe măsură ce Ucraina își intensifică atacurile cu rază lungă de acțiune. În ciuda efectelor vizibile, precum penuriile de combustibil și o scădere semnificativă a pieței bursiere, analiștii anticipează că președintele Vladimir Putin nu își va modifica abordarea strategică, conform unei analize The Washington Post.
Moscoviții simt războiul pe pielea lor/FOTO:AFP
Kremlinul întâmpină dificultăți crescânde în gestionarea valului de atacuri cu drone ucrainene, care pătrund adânc în teritoriul Rusiei. Aceste lovituri vizează infrastructura-cheie a industriei de apărare, perturbează capacitățile de rafinare a petrolului și duc la deficite de combustibil în diverse regiuni.
Recent, dronele ucrainene au lovit instalații petroliere în numeroase locații rusești, inclusiv uzina VZPP-S din Voronej, un furnizor major de componente pentru rachete balistice. De asemenea, au fost vizate Centrul de comunicații prin satelit din Dubna, lângă Moscova, și o fabrică chimică strategică din regiunea Tula, vitală pentru producția de muniție.
În Crimeea ocupată de Rusia, aceste atacuri au cauzat întreruperi masive de curent și suspendarea vânzărilor de combustibil. Ca urmare, autoritățile rusești din regiune au decretat stare de urgență vineri.
Criza combustibilului și presiunea economică cresc în Rusia
Săptămâna aceasta, guvernul rus a organizat o reuniune de urgență pentru a aborda criza combustibilului, după ce producția de benzină a înregistrat o scădere de 25% între 15 și 21 iunie, ceea ce a dus la implementarea unor măsuri de raționalizare în diverse regiuni.
Simultan, piețele financiare rusești înregistrează o reacție negativă, influențate de înrăutățirea condițiilor economice și de o posibilă modificare a retoricii din partea fostului președinte american Donald Trump. De la începutul lunii iunie, bursa rusă a consemnat o pierdere de peste 13%, reprezentând cea mai amplă scădere de după septembrie 2022, perioadă marcată de o contraofensivă majoră a forțelor ucrainene în nord-estul țării.
Un fost oficial de rang înalt din Ministerul rus de Finanțe, care a preferat să rămână anonim, a descris situația ca fiind „o stare de incertitudine totală”, adăugând că „Există sentimentul că nu se întrezărește un final favorabil.”
Atacuri cu drone: pătrundere tot mai adâncă în teritoriul Rusiei
Aceste noi atacuri survin după o lovitură semnificativă la Moscova, unde un complex major de rafinare a petrolului a fost incendiat, iar estimările indică o posibilă oprire a producției până anul viitor.
Un academician rus, cu legături în cercurile diplomatice, a calificat evoluțiile recente și posibilele intensificări ale sancțiunilor americane, menționate de Donald Trump, drept „semnale de alarmă serioase”. El a evidențiat, de asemenea, declarația liderilor G7 privind integritatea teritorială a Ucrainei.
Concomitent, declinul prețului petrolului rusesc, care a atins cote nemaivăzute înainte de conflictul dintre SUA și Iran, exercită o presiune suplimentară asupra bugetului de stat, într-un moment în care Moscova încearcă să identifice noi surse pentru finanțarea cheltuielilor militare.
„Totul depinde de capacitatea de a limita atacurile ucrainene și de viteza cu care vom putea dezvolta sisteme eficiente de apărare antiaeriană”, a explicat același expert. „Oamenii nu se mai simt în siguranță. Războiul a ajuns la ușa noastră.”
Creșterea panicii și vulnerabilitățile structurale
În Crimeea, nivelul de anxietate este în creștere, conform unui om de afaceri din Moscova, care a declarat: „Oamenii vor să plece cum pot — pe jos sau cu bicicleta. Vor apărea probleme cu aprovizionarea. Nimeni nu mai poate garanta livrările”.
Se ridică tot mai multe întrebări privind capacitatea armatei ruse de a anticipa evoluția rapidă a tehnologiilor de drone ucrainene și de a dezvolta contramăsuri eficiente.
„Nu există suficiente sisteme de apărare pentru infrastructură. Este evident”, a afirmat același om de afaceri. „Nu pare că cineva știe cum să crească producția. Situația este gravă, iar Kremlinul nu pare să fi anticipat un război de durată și nici amenințarea dronelor.”
Deficiențe de coordonare în aparatul de stat
Tatiana Stanovaia, cercetător senior la Carnegie Russia Eurasia Center, interpretează aceste dificultăți ca fiind o reflectare a unui sistem fragmentat, caracterizat de o coordonare deficitară între instituțiile statului.
„Aceasta este problema permanentă a autorităților ruse”, a punctat ea, subliniind că situația actuală constituie „un test serios pentru economie și populație”. Stanovaia a pus sub semnul întrebării existența unei strategii coerente de răspuns din partea autorităților.
Oficialii europeni sugerează că o parte a problemei rezidă în tendința funcționarilor ruși de a nu comunica informații negative conducerii. „Chiar dacă au existat avertismente, acestea nu au ajuns la nivelul superior”, a declarat un oficial european, citat de The Washington Post.
Reacții oficiale și mesaje publice: minimizarea impactului
Președintele Volodimir Zelenski a afirmat că Rusia își realocă sistemele de apărare aeriană pentru a securiza Moscova, reședința de la Valdai și podul Kerci, o rută strategică ce conectează Crimeea de teritoriul continental rusesc. Aceste declarații nu au fost verificate independent.
Concomitent, autoritățile ruse minimizează impactul atacurilor. Vicepremierul Aleksander Novak a caracterizat situația de pe piața combustibililor ca fiind „dificilă, dar controlabilă”, în timp ce ministrul de finanțe Anton Siluanov a susținut că prețurile nu au înregistrat creșteri semnificative.
Vladimir Putin a declarat că „întregul Occident” alimentează Ucraina cu un volum imens de drone, având ca scop destabilizarea Rusiei, dar a insistat că aceste atacuri nu vor influența evoluțiile de pe front, unde armata rusă continuă să înregistreze progrese.
Presiuni interne și recunoașterea vulnerabilităților
În spatele ușilor închise, presiunea se intensifică. O scrisoare care a fost scursă către presa rusă indică faptul că șeful Rosneft, Igor Secin, ar fi descris avariile suferite de rafinării ca fiind „fără precedent”.
Guvernul analizează inclusiv posibilitatea interzicerii exporturilor de motorină, o măsură care ar echivala cu o recunoaștere implicită a limitelor de producție internă.
Analista Tatiana Stanovaia avertizează că tendința autorităților de a subestima problemele agravează situația. „Ei sunt înclinați să reducă importanța dificultăților și să evidențieze doar realizările”, a explicat ea.
Presiuni bugetare și riscuri financiare
Situația economică rusească se deteriorează rapid. Guvernul a revizuit regulile bugetare pentru a facilita împrumuturi și cheltuieli sporite, fără a necesita aprobări parlamentare ample.
Deficitul bugetar a atins aproximativ 6 trilioane de ruble până la finele lunii mai, reprezentând mai mult decât dublul valorii înregistrate anul trecut. Conform unui oficial rus, fondul suveran de rezervă este aproape de epuizare.
În paralel, cresc temerile că statul ar putea recurge la economiile cetățenilor sau la fondurile private pentru a finanța cheltuielile militare.
Ghenadi Ziuganov, liderul Partidului Comunist, a propus în Parlament „mobilizarea” a circa 130 de trilioane de ruble din depozitele bancare private și corporative pentru a susține economia de război.
Simultan, Ministerul de Finanțe examinează posibilitatea de a accesa fonduri din economiile private de pensii, estimate la aproximativ 40 de miliarde de dolari.
În contextul dobânzilor mari, al reducerii veniturilor și al presiunilor asupra sectorului industrial, riscul de insolvențe este în creștere, avertizează mediul de afaceri.
Majoritatea analiștilor anticipează că, pentru moment, Vladimir Putin nu va ceda presiunilor interne. În schimb, el este așteptat să continue escaladarea militară ca răspuns la atacurile Ucrainei, o strategie care amplifică neliniștea în rândul elitei rusești. „Se conturează un nou ciclu de escaladare”, a rezumat un expert.
Explorează subiectele:
