Schimbarea inițiativei în Ucraina: Europa are o șansă critică, dar riscă să o irosească
Pe măsură ce inițiativa pe câmpul de luptă pare să se îndrepte din nou în favoarea Ucrainei, o analiză a influentei publicații Atlantic Council avertizează că Europa se află în fața unei oportunități critice și rare. Această conjunctură ar putea permite intensificarea presiunii asupra președintelui rus Vladimir Putin și crearea condițiilor pentru o soluționare negociată a conflictului. Însă, fereastra este temporară, iar liderii europeni trebuie să acționeze decisiv pentru a nu repeta greșelile din trecut.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat recent că Rusia nu mai deține inițiativa în război, o evaluare cu care, se pare, rezonează numeroși lideri europeni. Potrivit unei analize publicate de Atlantic Council, progresele înregistrate de Ucraina deschid o oportunitate rară de a intensifica presiunea asupra liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, și de a crea premisele pentru o încheiere negociată a celui mai amplu conflict din Europa de la cel de-Al Doilea Război Mondial.
O șansă similară celei din 2022, dar cu riscul de a fi ratată din nou
Această oportunitate, deși valoroasă, ar putea fi efemeră. De aceea, partenerii europeni ai Ucrainei sunt îndemnați să profite de moment și să demonstreze o capacitate de acțiune decisivă pe scena internațională, amplificând sprijinul acordat Kievului. O lecție importantă ar trebui extrasă din ultimele săptămâni ale anului 2022, când Ucraina a avut o altă șansă reală de a pune capăt războiului. Atunci, succesul contraofensivei ucrainene din Harkov și eliberarea Hersonului au permis Kievului să preia inițiativa pe câmpul de luptă, lăsând armata rusă într-o stare de dezorganizare și demotivare.
La acel moment, războiul părea să intre într-o fază decisivă, cu Ucraina pregătită să respingă invazia rusă. Însă, partenerii occidentali ai Kievului au ezitat, iar teama de escaladare i-a oferit lui Putin o șansă de recuperare. Ca urmare a acestei prudențe, Rusia a reușit să se regrupeze, să mobilizeze resurse umane suplimentare, să-și extindă producția de armament și să construiască fortificații extinse. Până la lansarea marii ofensive ucrainene din vara următoare, Rusia își revenise deja, iar oportunitatea fusese pierdută. Analiza Atlantic Council avertizează acum că, pe măsură ce cursul războiului pare să se îndrepte din nou în favoarea Ucrainei, liderii europeni trebuie să evite repetarea greșelilor comise în 2022.
Semnele unei schimbări de inițiativă pe front
Potrivit analizei, indicii tot mai clare privind trecerea inițiativei de la Rusia la Ucraina ar urma să apară începând cu anul 2026. Pe front, armata rusă a încercat, timp de un an, să înainteze, dar a suferit pierderi record. Deși Moscova încă dispune de rezerve umane semnificative, estimările actuale arată că Putin pierde în Ucraina mai mulți soldați decât poate recruta eficient fără a recurge la o mobilizare generală, o măsură considerată extrem de riscantă din punct de vedere politic.
Poziția Ucrainei se îmbunătățește considerabil și în afara câmpului de luptă. Industria națională de drone cunoaște o dezvoltare rapidă, permițând desfășurarea unor campanii eficiente de lovituri la distanță medie împotriva logisticii rusești. Aceste atacuri afectează grav eforturile de invazie și contribuie la izolarea peninsulei Crimeea, aflată sub ocupație rusească. În paralel, extinderea atacurilor ucrainene cu drone cu rază lungă, care vizează obiective militare și industriale adânc în teritoriul rus, a generat o criză a combustibilului și a adus realitatea invaziei în atenția publicului rus. Imaginile cu rafinării rusești în flăcări au devenit un fenomen des întâlnit pe rețelele de socializare din Rusia. De asemenea, Ucraina reușește tot mai eficient să vizeze navele comerciale rusești, într-un efort de a priva Kremlinul de venituri esențiale din exporturi.
Sprijinul suplimentar al aliaților, crucial pentru Ucraina
Coroborate cu efectul cumulativ al sancțiunilor internaționale, aceste lovituri ucrainene creează dificultăți tot mai mari pentru efortul de război al Kremlinului și amenință să destabilizeze situația internă din Rusia. Această evoluție a condus la estimări din ce în ce mai optimiste privind perspectivele Ucrainei. Cu toate acestea, pentru a valorifica pe deplin dificultățile cu care se confruntă Putin, Ucraina va avea nevoie de un sprijin sporit din partea aliaților săi.
Statele Unite, sub conducerea președintelui Donald Trump, rămân un partener esențial, mai ales în ceea ce privește schimbul de informații și sprijinul tehnologic avansat. Însă, începând cu anul trecut, a devenit evident că actuala administrație americană nu mai este dispusă să își asume principala povară a sprijinirii efortului de război al Ucrainei. În acest context, conform analizei, Europa trebuie să-și intensifice continuu sprijinul.
Prioritățile identificate de Atlantic Council pentru Europa
Printre măsurile prioritare sugerate se numără soluționarea problemei resurselor umane limitate ale Ucrainei. Guvernele europene ar trebui să reevalueze restricțiile actuale privind finanțarea cheltuielilor pentru personalul militar. Având în vedere presiunea extraordinară asupra bugetului de stat al Ucrainei, reformele necesare pentru îmbunătățirea recrutării, retenției și mobilizării militare ar necesita resurse suplimentare semnificative, destinate finanțării unor salarii competitive și stimulente pentru serviciul militar. Analiza subliniază că sprijinirea acestor cheltuieli ar trebui privită ca o investiție în securitatea europeană, nu doar ca un ajutor bugetar acordat Ucrainei. Finanțarea suplimentară pentru misiuni de instruire extinse, programe specializate pentru operatorii de drone și specialiștii în război electronic, precum și pentru inițiative de reabilitare și sprijin medical pe front, ar consolida și mai mult poziția militară a Ucrainei.
Un alt element crucial identificat este susținerea sectorului de apărare ucrainean. În loc să se bazeze predominant pe transferul de armament din arsenalele existente, guvernele europene ar trebui să extindă utilizarea mecanismelor Uniunii Europene pentru a asigura finanțare previzibilă și pe termen lung pentru producția de apărare a Ucrainei. Analiza notează că Ucraina și-a demonstrat deja capacitatea de inovare și de producție rapidă, însă țara nu dispune încă de resurse suficiente pentru a-și crește volumul de producție.
Europa ar trebui, de asemenea, să ofere Ucrainei acces privilegiat la tehnologii critice, printre care electronica avansată, infrastructura de cloud computing, instrumentele de inteligență artificială și sistemele de comunicații. În multe cazuri, obstacolul nu este lipsa tehnologiei, ci barierele de reglementare și regimurile de control al exporturilor, concepute pentru condiții de pace, nu pentru un război de amploare pe teritoriul european.
Integrarea industrială este considerată la fel de importantă. Companiile ucrainene din domeniul apărării ar trebui incluse în sistemele europene de achiziții, în întreprinderile mixte, în programele de cercetare și în lanțurile de aprovizionare. Sistemele ucrainene testate pe câmpul de luptă ar trebui să beneficieze de acces accelerat pe piețele europene, prin proceduri de certificare simplificate.
Reziliența psihologică, o dimensiune strategică vitală
Reziliența psihologică ar trebui să devină, de asemenea, o componentă a strategiei europene de sprijin. După mai bine de patru ani de război la scară largă, stresul de luptă, traumele și tulburarea de stres posttraumatic nu mai reprezintă doar provocări individuale, ci o problemă de ordin strategic. Europa deține o expertiză recunoscută la nivel mondial în domeniul sănătății mintale și al reabilitării, iar integrarea acestor capacități în sistemul de recuperare militară al Ucrainei ar consolida reziliența pe termen lung a țării, la fel cum o fac livrările de muniție sau echipamente.
În cele din urmă, analiza subliniază că Europa trebuie să își mențină unitatea politică, crescând simultan costul agresiunii pentru Moscova. Aceasta presupune o aplicare mai fermă a sancțiunilor existente, un control mai strict asupra rețelelor care le eludează și eforturi mai bine coordonate pentru contracararea operațiunilor rusești de influență desfășurate în străinătate. De asemenea, este necesară o strategie solidă în domeniul informațional. Deși Europa dispune de resurse analitice, media și tehnologice considerabile, dezinformarea rusă continuă să erodeze sprijinul public pentru Ucraina. Potrivit analizei, Europa trebuie nu doar să se apere în fața narativelor ostile, ci și să conteste activ legitimitatea agresiunii ruse, atât în interiorul, cât și în afara Rusiei.
Riscul unui vid de leadership european
Luate împreună, aceste măsuri ar reprezenta mai mult decât un simplu sprijin pentru Ucraina – ele ar constitui o expresie a capacității de acțiune strategică a Europei. Analiza notează că, de ani de zile, liderii europeni vorbesc despre autonomie strategică și despre transformarea Europei într-un actor serios în domeniul securității, iar lunile următoare ar putea reprezenta cel mai clar test al realismului acestor ambiții.
Totodată, publicația The Telegraph semnalează că retragerea lui Keir Starmer din funcția de prim-ministru al Regatului Unit, precum și imposibilitatea lui Emmanuel Macron de a candida la viitoarele alegeri prezidențiale din Franța, generează temeri privind apariția unui vid de leadership în cadrul „coaliției statelor dispuse” să sprijine Ucraina. O astfel de situație ar putea duce la slăbirea sprijinului european acordat Kievului. În același timp, stabilitatea internă a unor posibili candidați pentru a ocupa acest rol de lider, precum cancelarul german Friedrich Merz, rămâne incertă. Între timp, figuri politice mai apropiate de Rusia, cum ar fi Marine Le Pen, așteaptă momentul potrivit și ar putea, chiar din anul următor, să schimbe direcția sprijinului european acordat Ucrainei.
Explorează subiectele:

