Strategia energetică a României, reevaluată: Reactoarele Cernavodă 3 și 4 depind de Dunăre
Oprirea grupului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, vineri, 14 august, a generat un deficit de 600 de megawați în sistemul energetic național, ca urmare a scăderii debitelor Dunării. Premierul interimar Ilie Bolojan a precizat că, pentru a asigura funcționarea normală a sistemului în aceste condiții de criză, Dispecerul Energetic Național a luat măsuri prompte. Deficitul a fost acoperit parțial din surse fotovoltaice și eoliene, dar și prin intrarea în producție, începând de săptămâna viitoare, a grupului de rezervă de la Rovinari, care va asigura aproape jumătate din necesar. De asemenea, hidrocentralele din România, gestionate de Hidroelectrica, au fost solicitate să producă suplimentar. Bolojan a subliniat că sistemul energetic național funcționează în parametri normali și a ținut să mulțumească tuturor celor implicați în depășirea momentului, inclusiv cetățenilor.
Le mulțumesc tuturor celor care au participat la aceste eforturi, inclusiv românilor care au consumat cu măsură energia electrică în perioada de seară, tuturor celor care, prin sistemele de stocare pe care le gestionează, au injectat cantități importante de energie în orele în care consumul este mai mare în domeniul energetic.
În afară de a răspunde la crize, ceea ce facem în această perioadă, lucrurile se rezolvă prin politici stabile pe termen lung, prin proiecte de investiții serioase și, în general, printr-o atitudine predictibilă și responsabilă. Și ceea ce se întâmplă în această perioadă în domeniul energiei.
Ilie Bolojan
Proiect strategic pentru Dunăre: Esențial pentru Cernavodă 3 și 4
Pe termen lung, menținerea în funcțiune a centralei de la Cernavodă și dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 reprezintă o direcție strategică esențială pentru România. Premierul interimar a explicat că un element crucial pentru concretizarea acestui plan este creșterea debitului Dunării către Cernavodă. În acest sens, există un proiect pregătit:
Pentru asta e nevoie să punem în practică proiectul care are studiul de fezabilitate terminat de 8 ani de zile, care are toate avizele obținute, inclusiv cele de mediu, ca să fie cât se poate de clar, și aprobați indicatorii tehnico-economici din 2024, care, printre alte obiective, urmărește și creșterea debitului Dunărea Veche spre Cernavodă, în așa fel încât debitul actual să fie aproape dublat, pentru a asigura nu doar cantitatea de apă necesară pentru grupurile unu și doi, ci și pentru trei și patru.
Ilie Bolojan
Bolojan a adăugat că un comitet interministerial va analiza proiectul pentru a-i verifica fezabilitatea. În cazul confirmării, indicatorii tehnico-economici vor fi actualizați, iar lucrările vor începe, cu o estimare de durată de doi-trei ani. Finanțarea acestei lucrări strategice ar urma să provină de la bugetul de stat, având în vedere că Ministerul Transporturilor a supracontractat semnificativ proiecte pe fonduri europene, iar diferența ar fi oricum acoperită în mare parte din fonduri naționale.
Priorități: Finalizarea Iernut și Mintia, stimularea centralelor pe gaz
Pe lângă extinderea Cernavodă, o prioritate majoră este creșterea producției de energie prin finalizarea centralelor de la Iernut și Mintia. Se anticipează că centrala de la Iernut va începe să livreze energie până la sfârșitul anului, în timp ce Mintia ar urma să intre în probe în perioada următoare. Împreună, aceste două centrale au potențialul de a produce peste 1.500 de megawați, reprezentând mai mult de 20% din energia necesară sistemului energetic național. Premierul interimar a accentuat și importanța susținerii proiectelor de centrale pe gaz.
Toate proiectele care țin de centrale pe gaz, de asemenea, trebuie susținute în așa fel încât, în orele de seară, atunci când ai nevoie de energie, să ai producători care pot intra în producție sau în perioada rece de iarnă, când sprijinul lor este vital.
Ilie Bolojan
Creșterea capacităților de stocare, un imperativ strategic
România înregistrează un deficit la capitolul capacităților de stocare a energiei, o greșeală recunoscută din anii precedenți, când nu s-au luat măsuri suficiente prin reglementări sau finanțări. Bolojan a detaliat planurile pentru remedierea situației:
Unul din lucrurile greșite pe care le-am făcut în acești ani este că n-am luat măsuri atât prin reglementări, dar mai ales prin finanțări, prin politici de susținere a creșterii capacităților de stocare din România. Ministerele care au avut linii de finanțare, Ministerul Energiei prin Fondul de Modernizare, Ministerul Mediului prin Administrația Fondului pentru Mediu sau Ministerul Proiectelor Europene, susținând în general producția pe fotovoltaice sau pe eolian, dar neinsistând pe stocare.
Ilie Bolojan
Pentru a stimula dezvoltarea stocării, au fost pregătite două scheme de finanțare. Ministerul Mediului, prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), va finaliza săptămâna viitoare o schemă cu un buget de 80 de milioane de euro. O a doua schemă, cu o sumă dublă față de cea gestionată de AFM, a fost semnată la sfârșitul lunii trecute, iar ghidul de finanțare a fost aprobat vineri dimineață, permițând depunerea proiectelor prin Fondul de Modernizare. Cu toate acestea, rezultatele concrete ale acestor investiții se vor vedea abia din 2027, dată fiind durata proceselor de depunere, evaluare și implementare. În paralel, Hidroelectrica intenționează să investească în hibridizarea hidrocentralelor, prin instalarea de capacități de stocare, vizând atingerea a 1.500 MW de stocare în 2027 și 2028. De asemenea, este necesară accelerarea avizării și punerii în funcțiune a instalațiilor de stocare deja în stadii avansate.
Un nou management: Investițiile, indicatorul cheie
Premierul interimar a insistat asupra necesității modificării contractelor de mandat pentru companiile strategice din domeniul energetic, astfel încât principalul indicator de performanță să fie realizarea investițiilor.
Astăzi, din păcate, obiectivele de mandat nu sunt axate pe acest lucru, sunt mai mult pe profit sau pe alți indicatori care nu sunt relevanți pentru ceea ce înseamnă rezultate efective în sistemul energetic național. De ce este foarte important să se caleze pe componenta de investiții?
Până acum aceste companii au făcut profituri mari pentru că folosesc active care sunt în principal amortizate și atunci, dacă din aceste profituri au câștigat și conducerile prin indemnizațiile variabile consistente, a câștigat și bugetul de stat prin repartizarea profiturilor. Nu a fost o direcție de a realiza investițiile. Realizarea investițiilor înseamnă creșterea capacităților de producție energie, înseamnă o eficiență mai mare a actualelor instalații prin modernizarea lor.
Ilie Bolojan
Bolojan a cerut directorilor companiilor energetice să-și asume responsabilitatea pentru realizarea la timp a investițiilor, ca metodă de menținere și creștere a valorii companiilor. De asemenea, a pledat pentru numirea directorilor pe criterii de competență, nu pe baza de „clientelism, politic sau de loialități politice”.
Dacă ne uităm la CV-uri, la componenta consiliilor de administrație, comitete de supraveghere, vom vedea și vom constata că componenta care este fundamentală, adică partea de competență și de rezultate, a devenit secundară și că au prevalat în acest domeniu celelalte criterii nesănătoase.
Nu e o problemă că e susținut politic, e o problemă să fii incompetent și să nu înțelegi responsabilitatea pe care o ai. Cred că toată lumea politică trebuie să înțeleagă că, în condițiile în care vom avea oameni performanți și competenți în bordurile acestor companii și peste tot unde sunt domenii strategice, vom avea rezultate pe măsură și vor avea de câștigat nu doar guvernările.
Ilie Bolojan
Prosumatorii și reducerea volatilității
România se confruntă, de asemenea, cu o problemă de volatilitate în sistemul energetic, exacerbată de numărul mare de prosumatori – 350.000 –, dintre care doar o treime dețin instalații de stocare. Bolojan a subliniat că viitoarele instalații fotovoltaice ar trebui să includă și capacități de stocare pentru a echilibra sistemul.
De asemenea, e nevoie ca aceste baterii și invertoarele aferente să intre într-o formulă de dispecerizare care să permită furnizorilor și operatorilor de energie să își folosească cât mai bine capacitățile, să aibă cheltuieli cât mai mici și să nu socializeze costurile, pentru că asta înseamnă că orice cost care este generat de dezechilibre, într-o formă directă sau indirectă, se mută în facturile pe care cetățenii le plătesc. Și asta este o formă pentru a scădea valoarea facturii.
Ilie Bolojan
Prosumatorii existenți ar trebui stimulați să-și crească gradul de autoconsum, în special seara, și să fie sprijiniți în instalarea capacităților de stocare, acolo unde este posibil. Implementarea consecventă a acestor măsuri în anii următori, începând cu anul viitor, ar duce la o îmbunătățire substanțială a sistemului energetic, prin intrarea în funcțiune a unor noi capacități de producție și reducerea dezechilibrelor prin creșterea stocării, atât prin investiții publice, cât și private. Un management mai bun al companiilor energetice și reguli predictibile ar putea crește eficiența sistemului și asigura energie la prețuri mai bune. Aceste măsuri urmează să fie discutate în Parlament în această toamnă.
Explorează subiectele:
