Testele PISA reflectă un „virus cognitiv”: diagnosticul dur al Educației
Scorul înregistrat de elevii români la testarea PISA 2025 arată o realitate alarmantă pentru viitorul societății: aproximativ jumătate dintre absolvenții ciclului gimnazial nu ating nivelul minim funcțional de cunoștințe. Ministrul interimar al Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a recunoscut deschis gravitatea situației, precizând că „rezultatele României sunt slabe și trebuie să spunem acest lucru fără ocolișuri”.
52% dintre elevi nu au obținut la matematică un scor peste nivelul 2 Foto: Shutterstock
Demnitarul a subliniat că radiografia realizată de testele PISA se suprapune fidel peste concluziile examenelor naționale. Concret, la Evaluarea Națională susținută în 2024, 42% dintre candidați nu au reușit să ia măcar nota 5 la proba de Matematică, iar 54% s-au situat sub pragul notei 6.
Aceeași fractură este vizibilă și în evaluarea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE): 52% dintre elevii români evaluați nu au reușit să depășească nivelul 2 la matematică, o treaptă considerată reperul de bază dincolo de care se instalează analfabetismul funcțional.
Deși instrumentele de măsurare au structuri distincte, concluzia este identică în privința lacunelor majore acumulate pe parcursul anilor de școală.
„Nu afirm că nota 5 sau nota 6 la Evaluarea Națională este echivalentă cu nivelul 2 PISA. Cele două evaluări au obiective și metodologii diferite: Evaluarea Națională încearcă să verifice competențele elevilor în raport cu programa școlară, în timp ce testul PISA urmărește în ce măsură elevii pot utiliza cunoștințele și competențele dobândite în situații și probleme relevante din viața reală și pentru profesiilor viitorului. Dar apropierea acestor rezultate ne arată că provocarea principală cu care ne confruntăm este că aproximativ 50% dintre elevi nu au cunoștiințele și competențele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului. Ca să aplici, mai întâi trebuie să știi și trebuie să înțelegi” — Mihai Dimian, ministrul interimar al Educației
Mihai Dimian a subliniat că problema nu ține exclusiv de aplicarea practică a noțiunilor, ci de absența noțiunilor elementare. În opinia sa, tinerii au trecut prin clasele gimnaziale mai degrabă datorită scăderii rigurozității notării decât pe baza acumulării reale a materiei cerute pentru o notă de trecere.
Privind în ansamblu intervalul 2022–2025, traiectoria României reflectă un recul global similar cu cel consemnat în țările dezvoltate din cadrul OCDE. La științe și matematică, regresul înregistrat de România este identic cu media consemnată la nivelul statelor membre.
Ministrul asociază această tendință descendentă cu sechelele lăsate de anii de pandemie, dar și cu modul în care tehnologia reconfigurează procesele mentale. „Pe lângă efectele virusului biologic, vorbim în această perioadă și despre efectele unui «virus cognitiv», care ne va afecta și mai mult pe viitor dacă nu ne luăm măsuri. Inteligența artificială nu schimbă doar instrumentele pe care le folosim, ci ne afectează și modul în care gândim”, a punctat oficialul.
Pe lângă analiza preliminară, Mihai Dimian a anunțat că va prezenta public un plan de măsuri concrete menite să redreseze performanțele din școli, menționând că redresarea este fezabilă dacă sistemul alege realismul în locul complacerii: „Avem multe de recuperat. Dar sunt soluții și putem să ne dezvoltăm semnificativ chiar și în condițiile actuale, dacă suntem dispuși să privim lucid realitatea și să construim cu răbdare și consecvență”.
Explorează subiectele:
