„Timiditatea” și lanțul de comandă: Ce spune un general NATO despre doborârea dronei

Armata Română a înregistrat recent un succes semnificativ, doborând o dronă rusească ce intrase în spațiul aerian național. Acest eveniment, o premieră pentru Forțele Aeriene, a scos la iveală, însă, vulnerabilități sistemice. Generalul (r) Dorin Toma, fost comandant NATO, avertizează că sistemul militar a pierdut timp prețios din cauza unui lanț decizional prea lung și a lipsei de reformă, afectând încrederea publicului și evidențiind o timiditate periculoasă în abordarea incidentelor din Marea Neagră.

Doborârea, în premieră, a unei drone rusești în spațiul aerian al României de către un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române a generat întrebări esențiale despre capacitatea de reacție a armatei. Generalul (r) Dorin Toma, fost comandant NATO, a explicat de ce a durat atât de mult până la un astfel de succes și care sunt problemele sistemice care persistă.

Drona doborâtă: Succesul tehnic ascunde o problemă procedurală

Potrivit generalului Toma, pe lângă aspectele pur tehnice – precum condițiile necesare pentru ca un pilot de F-16 să poată angaja o țintă cu rachetă sau tun, vitezele și altitudinile specifice dronelor, sau instruirea operatorilor sistemelor antiaeriene – a existat o problemă procedurală fundamentală. Lipsa delegării responsabilității decizionale către pilot sau ochitor, prin intermediul unui lanț de comandă prea lung, a dus la ratarea momentelor oportune de reacție în cazurile anterioare.

„Probabil că lipsa acestei delegări a fost un factor care a contat în lipsa de reacție de până acum. Ați văzut și în alte cazuri: s-a declarat că a existat o fereastră de oportunitate de câteva minute, dar s-a ratat, cel mai probabil din acest motiv pentru că s-a așteptat aprobarea de a deschide efectiv focul de-a lungul lanțului de comandă”, a explicat generalul.

O soluție necesară este scurtarea acestui lanț decizional. Odată ce o țintă este observată și identificată, iar operatorul sau pilotul îndeplinește condițiile tehnice, el ar trebui să aibă autoritatea imediată de a deschide focul, fără a solicita multiple aprobări. Această schimbare este crucială pentru a evita pierderea ferestrei de oportunitate. Doborârea recentă a dronei sugerează că această problemă ar putea fi pe cale să se rezolve, fiind o evoluție îmbucurătoare.

Lanțul lung de comandă și lipsa protecției legale subminează încrederea

Pe lângă aspectele procedurale, generalul Toma a subliniat și o lacună legislativă: lipsa unui cadru legal adecvat pentru militarii care execută misiuni. În cazul unor pagube sau victime colaterale nefericite, acești militari nu beneficiază de o protecție legală corespunzătoare. „Asta este realitatea, nu există nicio protecție legală”, a punctat generalul.

Aceste probleme au erodat încrederea publicului în Armata Română. Generalul Toma a recunoscut că a apărut o stare de neîncredere, alimentată de zvonuri conform cărora armata fie nu ar fi capabilă să doboare o dronă, fie nu ar dori să o facă pentru „a nu-i supăra pe ruși”, dând naștere la teorii ale conspirației. El a infirmat categoric ideea că militarii nu ar fi pregătiți, invocând incidentul din Estonia, unde un pilot de F-16 a îndeplinit o misiune similară. Generalul a criticat ferm „comentarii răutăcioase” din partea unor persoane cu influență, care au susținut fals că militarii sunt neinstruiți.

Problema principală, a reiterat el, rămâne cea a delegării autorității de a deschide focul:

Ai identificat ținta, raportezi și ceri aprobarea să o angajezi. Până când informația circulă pe lanțul de comandă până la București, unde cineva mai face o verificare pentru a confirma dacă datele sunt corecte și abia apoi îți transmite ordinul de angajare, au trecut câteva minute și ținta a dispărut. Sau poate nu mai sunt îndeplinite condițiile de siguranță pentru doborâre. Deci trebuie delegată autoritatea direct către operator: ai identificat-o, ai doborât-o, fără discuție. Aceasta a fost principala problemă. — Generalul (r) Dorin Toma

Generalul a caracterizat sistemul de comandă și control din România ca fiind „extrem de ierarhic” și „mai centralizat decât la ucraineni”, criticând lipsa de adaptare și descentralizare, spre deosebire de eforturile Ucrainei pre-2022. „În continuare se așteaptă ca cel cu cele mai multe stele și cu cea mai înaltă funcție în statul român să spună «trage» sau «nu trage»”, a adăugat el.

Opacitatea comunicării și incidentele din Marea Neagră

Centralizarea excesivă și lipsa de reformă se reflectă și în opacitatea comunicării autorităților române, în special în cazul incidentelor din Marea Neagră. Informații care în alte țări ar fi publice sunt adesea ținute secrete. Generalul Toma a atribuit această abordare unei strategii diplomatice și politice de a comunica cât mai puțin, sperând să nu „deranjeze Rusia”.

Referitor la lovirea petrolierului liberian, el a fost categoric: „Din declarațiile echipajului este clar că acolo au fost drone aeriene folosite, cel mai probabil, de către Rusia. Acesta este modul de acțiune. Flota Rusiei nu prea folosește drone maritime mari; nu au dezvoltat această tehnologie pentru că au considerat că nu au neapărată nevoie, putând să-și atingă țintele navale din Marea Neagră, pe care le consideră civile sau militare (deși militare nu e cazul, Ucraina nemaiavând flotă), cu drone aeriene sau cu rachete lansate din Crimeea.” El a subliniat că nu se poate confunda impactul a trei drone aeriene asupra suprastructurii unei nave cu o mină marină în derivă.

Despre un alt vas lovit ulterior, generalul a declarat că nu deține informații verificate, menționând posibilitatea unei mine în derivă. Cu toate acestea, el a accentuat necesitatea ca misiunea grupării navale comune (România, Bulgaria, Turcia), discutată la summitul NATO, să fie extinsă. Aceasta ar trebui să treacă de la simpla deminare la controlul și securizarea infrastructurii critice maritime și la menținerea libertății de navigație.

Toma a avertizat asupra riscurilor economice majore, precum situația petrolului kazah care nu mai ajunge în România și refuzul armatorilor de a transporta mărfuri către Portul Constanța dacă ruta din Strâmtoarea Bosfor până la Constanța nu este securizată. El a subliniat impactul global al contestării libertății de navigație, similar cu situația din Strâmtoarea Hormuz sau cu atacurile rusești asupra porturilor ucrainene și dunărene, care afectează exportul de cereale și prețurile globale.

Faptul că o misiune esențială a Forțelor Navale este securizarea liniilor de comunicație maritime pentru garantarea navigației civile este crucial. Vedeți ce se întâmplă și în Strâmtoarea Hormuz, când este contestată libertatea de navigație, impactul este global. La fel se întâmplă și la Marea Neagră. Rușii atacă porturile ucrainene, nu se mai poate intra acolo, cerealele nu mai pot fi exportate, iar prețurile vor crește la nivel global. Ca și în 2023, Ucraina încearcă probabil să folosească porturile dunărene (Reni, Ismail), motiv pentru care atacurile cu drone ale Rusiei de-a lungul Dunării s-au intensificat semnificativ în ultima perioadă. Problema e că suntem timizi. Suntem prea timizi cu rușii, prea timizi cu ucrainenii, după ce s-a întâmplat în Portul Constanța. Sigur, nu se pune problema, cu ucrainenii trebuie să colaborăm, trebuie să-i ajutăm, asta nu contestă nimeni. Dar și cu ei trebuie să fim mai fermi. Armata Română, autoritățile române, se tem prea mult să deranjeze pe oricine și preferă să țină totul la secret, dar în felul ăsta dau apă la moară teoriilor conspirației. Iar pe ruși chiar nu avem de ce să-i menajăm, ei nu ne menajează deloc. — Generalul (r) Dorin Toma

Detalii despre doborârea dronei

Drona doborâtă, o premieră pentru armata română, a pătruns vineri dimineață în spațiul aerian al României pe un traseu care a inclus localitățile Sulina, Brăila, Fetești și Buzău. Aparatul fără pilot a fost detectat de radar la ora 9:39, iar la ora 11:00, un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât-o deasupra unei zone nelocuite, în apropiere de localitatea Padina, județul Buzău. Pe parcursul traiectoriei dronei, autoritățile au emis mesaje RO-Alert în județele aflate pe direcția de zbor.

Explorează subiectele:

DronăArmata RomânăDorin Toma

Distribuie Distribuie Comentarii