Uite o chestie interesantă, care spune multe despre lumea în care am ajuns să trăim...
Brazilia a demonstrat cum un sistem național de plăți instant poate revoluționa tranzacțiile financiare, propulsând serviciul Pix la peste jumătate din totalul plăților și reducând semnificativ dependența de rețelele tradiționale precum Visa și Mastercard. Această performanță remarcabilă a generat însă și tensiuni comerciale cu Statele Unite ale Americii, care au impus recent taxe vamale asupra importurilor braziliene, acuzând Brasilia de favorizarea infrastructurii publice în detrimentul companiilor americane. Fenomenul nu este izolat, iar România, prin sistemul RoPay, se înscrie în aceeași tendință globală de digitalizare a plăților.
De la lansarea sa, Pix, sistemul de plăți instant dezvoltat de Banca Centrală a Braziliei, a devenit un instrument esențial pentru peste 170 de milioane de utilizatori, permițându-le acestora să efectueze transferuri de bani și plăți direct din cont, în doar câteva secunde. Această inovație a ocolit complet infrastructura tradițională a cardurilor bancare, ajungând să proceseze mai mult de jumătate din totalul plăților din țară și să diminueze cota de piață a cardurilor de debit de la aproximativ 26% la 10%, în ciuda unei creșteri continue a numărului absolut de tranzacții cu cardul.
Washingtonul impune taxe vamale, acuzând tratament preferențial
Succesul fulminant al Pix a intrat, în mod neașteptat, în atenția administrației americane, condusă atunci de Donald Trump. Statele Unite au impus, începând cu 22 iulie 2026, taxe vamale suplimentare de 25% pentru anumite importuri braziliene, în urma unei investigații comerciale de un an, derulată conform Secțiunii 301 din Trade Act. Această măsură vizează circa 3.000 de categorii de produse, cu o valoare estimată între 7 și 11 miliarde de dolari, deși bunuri esențiale pentru piața americană, precum carnea de vită, cafeaua, sucul de portocale și componente aeronautice, au fost exceptate.
În motivarea deciziei, Washingtonul a invocat faptul că Banca Centrală a Braziliei cumulează, în cazul Pix, două roluri care ar trebui separate: cel de autoritate de reglementare a pieței plăților și cel de operator al sistemului care concurează direct cu furnizorii privați. De asemenea, autoritățile americane au criticat prevederea conform căreia instituțiile financiare cu peste 500.000 de conturi active sunt obligate să ofere Pix, aspect care a contribuit la adoptarea sa rapidă și masivă.
Documentul oficial al Reprezentantului Comercial al SUA (USTR) a recunoscut că numeroase observații primite în timpul consultărilor publice au subliniat contribuția Pix la extinderea accesului populației la servicii bancare și plăți digitale. Cu toate acestea, USTR a considerat că aceste beneficii nu anulează problema percepută legată de dubla calitate a băncii centrale și de presupusul tratament preferențial acordat sistemului. Pe baza acestor argumente, administrația americană a calificat politicile braziliene din domeniul plăților electronice drept „nerezonabile”, considerând că acestea împovărează comerțul american.
Alisha Chhangani, director asociat în cadrul Atlantic Council, a subliniat pentru The Wall Street Journal că Secțiunea 301 nu mai fusese utilizată anterior pentru a viza în mod explicit sistemul intern de plăți al unei alte țări.
„Acesta este primul exemplu și nu va fi ultimul”, a avertizat Chhangani, apreciind că decizia transmite un semnal și statelor care urmăresc să dobândească un control mai mare asupra infrastructurii financiare, inclusiv Uniunii Europene, unde Banca Centrală Europeană dezvoltă proiectul euro digital.
Pix: Motorul incluziunii financiare în Brazilia
Lansat în noiembrie 2020, Pix a fost conceput de specialiștii băncii centrale cu scopul de a reduce costurile transferurilor, de a stimula concurența între bănci și de a integra mai mulți brazilieni în sistemul financiar. Serviciul a fost integrat direct în aplicațiile băncilor și ale instituțiilor de plată. Utilizatorii pot trimite bani printr-un cod QR sau folosind o „cheie Pix” – un număr de telefon, o adresă de e-mail, un cod fiscal sau un identificator aleatoriu asociat contului – iar banii sunt transferați în câteva secunde, la orice oră, inclusiv în weekend și de sărbători.
Pentru persoanele fizice, operațiunile obișnuite sunt gratuite, în timp ce companiile pot plăti comisioane, însă costul rămâne, de regulă, sub cel al acceptării cardurilor. Această accesibilitate a permis atât marilor lanțuri comerciale, cât și vânzătorilor ambulanți și micilor afaceri să încaseze digital, fără a necesita terminale sau contracte specifice plăților cu cardul.
Până în 2026, Pix a atras aproximativ 170 de milioane de utilizatori, gestionând peste jumătate din totalul tranzacțiilor din Brazilia. Reuters a raportat că, deși numărul absolut al plăților cu cardul a continuat să crească după apariția Pix, cota de piață a cardurilor de credit a scăzut de la aproximativ 20% la 15%, iar cea a cardurilor de debit de la circa 26% la 10%. Acest lucru subliniază că, deși tranzacțiile cu cardurile nu s-au prăbușit, rețelele americane au pierdut o parte semnificativă din cota într-o piață în plină expansiune, ratând operațiuni care, în lipsa Pix, le-ar fi generat comisioane substanțiale.
Un exemplu elocvent al impactului social este cel descris de WSJ: în sate izolate din Amazonia, Pix, combinat cu internetul prin satelit, a transformat aprovizionarea comunităților, permițând localnicilor să achite prin telefon marfa comandată de la magazinul din orașul cel mai apropiat, produsele fiind apoi livrate cu ambarcațiunile care circulă pe fluviu.
Numărul persoanelor active în sistemul financiar brazilian a crescut de la 77 de milioane în 2018 la 152 de milioane în 2023, o mare parte a acestei creșteri fiind atribuită adoptării Pix. La cinci ani de la lansare, instituția bancară centrală a declarat că Pix devenise principalul mijloc de plată al țării și o poartă de intrare esențială către alte servicii financiare. Fondul Monetar Internațional îl descria încă din 2023 drept un instrument major de incluziune, utilizat atunci de peste 140 de milioane de persoane și 13 milioane de companii.
Ce pierd Visa, Mastercard și băncile când plățile ocolesc cardul
O plată clasică cu cardul implică mai mulți actori: banca emitentă a cardului, banca comerciantului, rețeaua Visa sau Mastercard, procesatorii tehnici și, ocazional, furnizori intermediari. Din suma plătită de client se formează un ansamblu de comisioane care acoperă autorizarea, procesarea, decontarea, prevenirea fraudelor, funcționarea rețelei și serviciile oferite comerciantului.
Într-o tranzacție Pix, banii sunt transferați direct din contul cumpărătorului în cel al comerciantului, utilizând infrastructura de plăți instant. Numărul cardului, rețeaua internațională și contractul de acceptare asociat dispar din acest traseu, iar Visa și Mastercard pierd comisionul aferent procesării prin propriile rețele. Pe lângă aceste rețele, banca emitentă poate pierde o parte din veniturile generate de utilizarea cardului, iar procesatorii și furnizorii de servicii pentru comercianți se confruntă cu o presiune crescută de a reduce prețurile.
Desigur, cardurile de credit, esențiale pentru cumpărături în rate, programe de recompense, acceptare internațională, mecanisme de contestare a tranzacțiilor și protecțiile comerciale oferite de Visa sau Mastercard, își păstrează relevanța pe piața braziliană. Însă inovația impusă de banca centrală în primul an al pandemiei a transformat radical peisajul plăților într-o țară care, până atunci, nu era focusată pe digitalizare. Atât Visa, cât și Mastercard, au avertizat investitorii în documentele lor financiare că extinderea rețelelor de plăți instant poate afecta volumul operațiunilor procesate prin infrastructura proprie, mai ales în cazul tranzacțiilor mici și repetitive, cum ar fi plata cafelei, cumpărăturile zilnice, facturile și transferurile între persoane.
Gabriel Galipolo, guvernatorul Băncii Centrale a Braziliei, a declarat pentru Reuters că „ar fi ca și cum ai spune că realizarea unei rețele de canalizare a afectat veniturile celor care dețin cisterne”. Această afirmație ilustrează acuratețea modului în care actorii afectați de răspândirea sistemului reprezintă o minoritate în comparație cu avantajele aduse populației largi.
RoPay aduce plățile directe cont-la-cont și în România
Începând cu octombrie 2024, România beneficiază de propria schemă națională de inițiere a plăților instant cu telefonul mobil, numită RoPay. Dezvoltată de TRANSFOND în colaborare cu băncile din România, și administrată de TRANSFOND și Asociația Română a Băncilor, după avizarea Băncii Naționale a României, serviciul este integrat direct în aplicațiile de mobile banking, eliminând necesitatea descărcării unui portofel digital separat.
RoPay permite trimiterea banilor dintr-un cont bancar în altul prin numărul de telefon asociat contului, care înlocuiește IBAN-ul. Pentru cumpărături, plata poate fi inițiată prin scanarea unui cod QR, printr-un link care deschide aplicația bancară sau, acolo unde banca și comerciantul au implementat funcția, prin tehnologia NFC. Operațiunea este disponibilă permanent, iar transferul se execută în câteva secunde prin infrastructura Plăți Instant administrată de TRANSFOND. Schema RoPay acoperă transferurile între persoane, plățile la comercianți, achitarea facturilor și cumpărăturile online.
Într-un magazin, comerciantul generează codul QR RoPay, iar cumpărătorul îl scanează din aplicația băncii, verifică suma și beneficiarul, apoi autorizează transferul. În comerțul electronic, codul poate apărea pe ecranul calculatorului, iar pe telefon, clientul poate fi redirecționat direct către aplicația bancară printr-un deep link. Astfel, banii ajung din contul clientului în cel al comerciantului fără introducerea datelor cardului și fără ca tranzacția să fie rutată prin Visa sau Mastercard.
Acoperirea serviciului depinde încă de banca utilizatorului și de funcțiile activate de fiecare instituție. Lista RoPay din iulie 2026 include bănci precum CEC Bank, Libra Internet Bank, BRD, ING Bank, Banca Transilvania, UniCredit și Vista Bank, însă serviciile disponibile diferă: unele aplicații permit transferurile prin număr de telefon, altele au introdus și plata prin QR, facturi sau operațiuni la comercianți. Deși scara este mult mai mică decât în Brazilia, introducerea RoPay plasează România într-o familie europeană extinsă de soluții care reduc dependența plăților de carduri.
Alte exemple notabile în Europa includ iDEAL în Țările de Jos, care de peste 20 de ani permite cumpărătorilor să achite online direct din contul bancar, autentificându-se în aplicația propriei bănci, dominând piața locală. În Polonia, BLIK funcționează în aplicațiile băncilor și utilizează, pentru multe operațiuni, un cod unic de șase cifre valabil două minute, care poate fi introdus la plata online, la terminal sau la bancomat, tranzacția fiind confirmată în aplicația bancară. BLIK permite și transferuri instant prin numărul de telefon și era disponibil, în 2026, în aplicațiile a 19 bănci, fiind operat de Polski Standard Płatności, o companie creată de un consorțiu de bănci poloneze.
Este crucial de reținut că, deși Pix este operat de banca centrală, RoPay de infrastructura bancară națională, iar iDEAL și BLIK de consorții bancare, toate aceste sisteme au în comun posibilitatea de a efectua plăți cont-la-cont, inițiate simplu de pe telefon, evitând rețeaua clasică a cardului. În paralel, Uniunea Europeană a accelerat infrastructura plăților instant în euro. Un regulament european adoptat în 2024 obligă furnizorii să ofere transferuri care ajung în contul beneficiarului în cel mult zece secunde și să nu taxeze o plată instant mai mult decât un transfer obișnuit comparabil. În 2025, sistemul TIPS al Eurosistemului a decontat 2,47 miliarde de plăți instant, o creștere de 82,5% față de anul precedent, conform Băncii Centrale Europene.
În concluzie, amenințarea pentru Visa și Mastercard nu provine doar de la o aplicație izolată dezvoltată de Banca Centrală a Braziliei, ci este rezultatul organic al inovației tehnologice din domeniul financiar internațional, un fenomen deloc nou. Singura noutate este că succesul Pix a atins o scară suficient de mare pentru ca această concurență să devină obiectul unui dosar de tarife comerciale, atrăgând atenția Casei Albe și rezonând cu sensibilitățile administrației Trump față de marile companii americane.
Explorează subiectele:
