Ultimii bani din prima didactică stârnesc revoltă: Profesori nemulțumiți de restricții

Profesorii beneficiari ai primei de carieră didactică au primit în aceste zile suma de 1.500 de lei net pe cardurile lor electronice speciale. Acesta este al treilea astfel de ajutor acordat începând cu anul 2023, însă, departe de a fi o bucurie necondiționată, tranșa curentă a stârnit un val de proteste și nemulțumiri. Principala problemă o reprezintă modul în care pot fi cheltuiți banii, în special lista cursurilor de formare profesională eligibile, contestată vehement de cadrele didactice.

Cardurile de primă didactică au fost încărcate cu suma de 1.500 lei FOTO: arhiva

Un program la final, plin de contradicții

Deși, inițial, programul a fost anunțat pentru a se derula până în anul școlar 2026-2027, cei 1.500 de lei virați acum reprezintă ultima tranșă pe care profesorii o vor mai primi. Această discrepanță între promisiunile inițiale și realitatea actuală se adaugă unei serii de neconcordanțe observate pe parcursul implementării. Prima de carieră didactică este finanțată din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Educație și Ocupare (PEO) 2021-2027.

Măsura a fost instituită în 2023 prin OUG nr. 58/2023, prima plată fiind efectuată în octombrie 2023. Ulterior, Legea nr. 249/2024 a consfințit caracterul anual al primei, care a fost acordată și în octombrie 2024. Cu toate acestea, în 2025, profesorii au așteptat-o în zadar. Anul acesta, prin OUG nr. 39/2026, actul normativ care reglementează actuala tranșă, s-a stabilit clar că aceasta va fi ultima, eliminându-se referirea la anul școlar 2026-2027 din documentul inițial.

Reguli stricte de cheltuire și termene limită

Prima didactică este destinată personalului didactic și didactic auxiliar aflat în activitate în anul școlar 2025-2026. Suma de 1.500 de lei este împărțită tehnic în două „portofele” distincte: minimum 975 de lei trebuie utilizați pentru cursuri de formare profesională, iar maximum 525 de lei pot fi cheltuiți pentru achiziția de materiale didactice.

Termenele de cheltuire diferă în funcție de statutul profesional al beneficiarilor. Profesorii care își vor continua activitatea didactică în sistem până în anul școlar 2026-2027, respectiv cei din învățământul preuniversitar, pot utiliza banii din actuala tranșă până la data de 31 august 2027. În schimb, dascălii care nu se vor mai afla la catedră începând cu toamna acestui an sunt obligați să cheltuiască integral suma până la 31 august 2026, altfel, banii rămași vor fi retrași automat de pe card.

Lista cursurilor, sursă majoră de nemulțumire

Nemulțumirile cele mai vehemente ale profesorilor vizează lista cursurilor de formare profesională eligibile pentru cele 975 de lei. Pe grupurile de socializare, cadrele didactice susțin că puține dintre opțiunile disponibile sunt cu adevărat utile. Mulți și-ar dori să poată achita cursurile de reconversie, o variantă tot mai populară în contextul reducerilor de catedre sau al dorinței de titularizare rapidă. Alți profesori descriu oferta ca fiind „în mare parte aceleași cursuri inutile ale CCD, predate de formatori plictisitori”.

Un cadru didactic cu 25 de ani de vechime subliniază că și-a plătit din propriul buzunar toate cursurile necesare, întrebându-se de ce ar trebui să le reia doar pentru a justifica utilizarea acestor bani. O altă profesoară, din învățământul special, afirmă că oferta de cursuri nu i se potrivește deloc nevoilor specifice. Chiar și profesorii care urmează deja programe serioase de formare, precum doctoratul, consideră că nu-și pot permite să piardă timp prețios la cursuri care nu le aduc niciun beneficiu real.

Adrian Voica, liderul Sindicatului din Învățământul Preuniversitar Argeșean „Muntenia”, estimează că un procent semnificativ, de circa 30%, dintre colegii săi nu vor utiliza banii din cauza restricțiilor.

Riscurile achizițiilor neconforme și mecanismul de control

Pentru materialele didactice, a căror valoare nu poate depăși 525 de lei, plata se efectuează cu cardul fizic la comercianții parteneri, însă profesorii sunt obligați să solicite factură fiscală pentru fiecare achiziție. Potrivit Ordinului de ministru nr. 4.325/2026, lista de materiale eligibile include resurse educaționale (cărți, manuale, ghiduri), echipamente IT & Software (mouse, căști, tastatură, licențe) și activități culturale cu relevanță didactică (taxe conferințe, bilete la muzee, teatre).

Cea mai mare preocupare a dascălilor este riscul de a achiziționa produse neconforme. Nu toate magazinele partenere au implementat filtre interne pentru a semnala produsele neeligibile, iar terminalele POS pot aproba orice plată. Dacă, în urma verificărilor ulterioare, pe factură figurează produse interzise, achiziția va fi declarată neeligibilă, iar profesorii vor fi obligați să returneze sumele cheltuite.

Procedura de control este una complexă, implicând mai multe etape. Inițial, unitatea de învățământ verifică dosarul depus de profesor, conformitatea facturilor cu lista de produse eligibile și datele de identificare. Ulterior, Ministerul Educației, prin platforma STS, centralizează raportările școlilor și verifică automat corelația dintre sumele de pe facturi și tranzacțiile reale de pe card. Controlul final este realizat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), care efectuează auditul fondurilor europene și poate anula decontul, obligând profesorul să returneze din propriul buzunar sumele cheltuite ilegal, în cazul depistării unor produse neconforme mascate.

O profesoară a relatat deja o situație problematică, în care a cheltuit 450 de lei la o papetărie unde personalul nu știa exact cum să procedeze, fiind nevoită să semneze o declarație pe propria răspundere că materialele sunt folosite în scop didactic.

De la "primă" la "pomană": Dezbatere aprinsă printre dascăli

Nemulțumirile profesorilor depășesc valoarea propriu-zisă a ajutorului, concentrându-se pe restrângerea drastică a libertății de a folosi banii. Mulți nu mai percep această sumă ca pe un sprijin pentru carieră, ci ca pe o măsură excesiv de restrictivă, adesea lipsită de relevanță pentru nevoile lor reale.

Un profesor amintește că, în anii anteriori, banii puteau fi folosiți pentru achiziții esențiale la școală, precum telefoane, laptopuri sau hârtie, opțiuni acum mult limitate. „De ce se numește primă dacă nu te lasă să cumperi ce vrei tu?”, se întreabă retoric un cadru didactic, exprimând frustrarea generală.

Confuzia este amplificată de informațiile contradictorii care circulă în grupurile de profesori, unde se dezbate intens ce anume poate fi cumpărat și ce nu. Întrebări precum „Se poate plăti o conversie, cursuri universitare de 2 ani?” primesc răspunsuri descurajatoare, precum cel de la Universitatea din Petroșani, care a transmis că nu se pot plăti cursurile de reconversie din acești bani.

Reacțiile radicale nu întârzie să apară: „Eu nu am să cheltui niciun leu!!”; „Eu nu activez cardul!”. Un alt beneficiar declară că va cheltui doar cei 500 de lei pe care îi consideră utili, lăsând restul banilor nefolosiți pe card.

„E făcut în așa fel încât banii să se întoarcă tot la ei. Pe seama timpului nostru. O întreagă mașinărie și cu astea. Cel mai corect ar fi să nu cheltuim niciun leu din această primă, să facă ei cursuri și să se spele pe cap cu ei. Toate cursurile de care am avut nevoie le-am făcut pe banii mei. Acum, după 25 de ani vechime, ce să fac, să le reiau de dragul de a justifica niște bani dați sub formă de momeală guvernamentală, pentru a nu ieși lumea în stradă? Lucrez în învățământul special și nu mi se potrivesc în totalitate cursurile indicate de ei .Chiar își bat joc de noi. Nu voi folosi această pomana!”

Aceste declarații, adunate de la profesori, reflectă un sentiment puternic de lipsă de respect și percepția că programul, deși prezentat ca un sprijin, nu face decât să le consume timpul și să le îngrădească autonomia profesională, sub masca unei „pomeni” guvernamentale.