Armata Română a doborât o dronă tip Shahed/Geran-2 la Buzău: „Situația a fost extrem de complexă”
Un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât vineri, în jurul orei 11:00, o dronă care a intrat în spațiul aerian național, deasupra unei zone nelocuite din județul Buzău. Evenimentul a avut loc în urma unei misiuni de monitorizare și urmărire, iar autoritățile au transmis că nu au fost înregistrate pagube materiale sau victime.
Incidentul a fost urmat de o conferință de presă susținută la sediul Ministerului Apărării Naționale (MApN), la care au participat șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, și locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, generalul de brigadă Gheorghe Maxim. Aceștia au oferit detalii despre operațiune și contextul în care s-a desfășurat.
Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Armatei Române/FOTO: Inquam photos/Octav Ganea
Cronologia și cooperarea internațională
Sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat ținta aeriană la ora 09:39. Ulterior, drona a pătruns în spațiul aerian național, urmând un traiect care a inclus Sulina, Brăila, Fetești și Buzău, înainte de a fi neutralizată deasupra unei zone agricole nelocuite, între localitățile Padina și Pogoanele.
Generalul de brigadă Gheorghe Maxim a subliniat că operațiunea a fost rezultatul unei cooperări strânse între Forțele Aeriene Române și cele Italiene, dislocate în România pentru misiunea de Poliție Aeriană Întărită. Ținta a fost detectată încă din afara teritoriului național și monitorizată pe întregul său parcurs.
Ținta aeriană la care s-a făcut referire a fost detectată încă din afara teritoriului național și urmărită pe întregul traiect de evoluție de radarele aflate în serviciul de luptă de Poliție Aeriană. De asemenea, după pătrunderea în spațiul aerian național, aceasta a fost însoțită permanent de aeronavele aflate în serviciul de luptă, decolate în cadrul misiunii Alpha Scramble. Pe prima parte a traiectului, interceptarea a fost asigurată de aeronave Eurofighter ale Forțelor Aeriene Italiene, iar pe ultima parte de aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române. Decizia de angajare a țintei a fost luată la momentul oportun.
— Generalul de brigadă Gheorghe Maxim
Două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu au decolat la ora 09:48, urmate de două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române de la Baza 86 Aeriană Fetești, la ora 10:56. Deși aeronavele Eurofighter italiene au lansat o rachetă, aceasta nu și-a atins ținta. Angajarea finală și doborârea dronei, la ora 11:02, a fost realizată de un avion F-16 românesc.
Decizia de angajare a fost luată imediat ce drona a fost clasificată drept țintă aeriană ostilă, iar Centrul de Operații Aeriene Român a menținut legătura permanentă cu Centrul de Operații Aeriene Combinat NATO de la Torrejón. Reprezentanții MApN au explicat că angajarea țintei a fost amânată până la îndeplinirea condițiilor tehnice și legale, cu prioritate absolută pentru siguranța populației și a infrastructurii naționale.
În momentul în care a fost declarată țintă aeriană ostilă, Centrul de Operații Aeriene a fost în permanentă legătură cu Centrul de Operații Aeriene Combinat NATO de la Torrejón. Decizia de angajare implică mai multe acțiuni, printre care este absolut necesară identificarea vizuală a țintei, la momentul oportun, după care încadrarea acesteia cu radarul de bord și angajarea doar în zonele în care nu există niciun pericol pentru populație și pentru obiectivele de pe teritoriul național. Pentru noi sunt mai importante siguranța populației și siguranța elementelor de infrastructură decât momentul în care doborâm o țintă.
— Generalul de brigadă Gheorghe Maxim
De asemenea, un elicopter IAR-330 SOCAT a participat la această acțiune. Prefectul Buzăului, Leonard Dimian, a confirmat că drona a căzut într-o zonă agricolă complet nelocuită și că nu au fost semnalate pagube sau victime.
Natura amenințării și contextul regional
Oficialii MApN au precizat că piloții români au raportat că este o amenințare de tip Shahed, respectiv Geran-2. Referitor la o posibilă încărcătură explozivă, aceștia au menționat că, spre deosebire de dronele de cercetare și supraveghere (tip Gerbera), acest tip de dronă a avut în majoritatea situațiilor încărcătură explozivă la bord. Drona a avut un traiect liniar de la intrarea în spațiul aerian românesc până la momentul angajării, însă oficialii au refuzat să comenteze posibilitatea bruiajului până la finalizarea anchetei.
Acest incident se deosebește de cele anterioare prin traiectul său de zbor neobișnuit. Anterior, majoritatea amenințărilor aeriene erau concentrate în zona Deltei Dunării, la granița României cu Ucraina.
România are, în parte cu Ucraina, o graniță de aproximativ 650 de kilometri. În ultima perioadă de timp, de la declanșarea conflictului din Ucraina, ne-am concentrat în special în zona Deltei Dunării, pentru că acolo au fost cele mai frecvente amenințări. Asta nu înseamnă că excludem posibilitatea producerii unor incidente și în alte zone, ceea ce s-a și întâmplat în această zonă pe care o avem în supraveghere. Pe acest traiect nu am mai avut acest tip de amenințare. La acest fapt ne-am referit prin declarația că zona de manifestare este puțin diferită față de cele pe care le-am avut până în momentul de față.
— Reprezentanți MApN
Generalul Maxim a negat categoric că drona s-ar fi îndreptat către Baza Aeriană Fetești sau București. Incidentul a survenit într-un context operațional extrem de complex, marcat de atacuri rusești intense în regiunea Odesa și de alerte aeriene aproape continue în proximitatea spațiului aerian românesc.
Începând de aseară, de la ora 00:30, am avut o activitate militară foarte intensă în proximitatea spațiului aerian al României. Au existat alerte aeriene aproape continue, suprapuse peste amenințări din zona economică exclusivă. Din punct de vedere militar, situația a fost extrem de complexă, motiv pentru care sunt foarte mulțumit de activitatea militarilor români aflați în serviciul de luptă și de colaborarea cu partenerii aliați – militarii britanici, italieni și colegii de la Torrejón – care asigură supravegherea spațiului aerian și procesul de luare a deciziilor privind combaterea amenințărilor aeriene.
— Reprezentanți MApN
Mesaje RO-ALERT și profesionalismul piloților
Reprezentanții MApN au clarificat rolul mesajelor RO-ALERT, explicând că acestea sunt transmise ori de câte ori o amenințare se apropie de granița României, nu doar la pătrunderea efectivă a unei drone. Din seara precedentă, de la ora 00:30, au existat aproape permanent alerte aeriene. Armata României a identificat toate amenințările, iar când acestea se aflau în apropierea graniței, informa Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) pentru a emite alerte prin sistemul 112.
Mesajele RO-ALERT nu se transmit doar atunci când avem o pătrundere în spațiul aerian. De la ora 00:30 am avut aproape permanent alerte aeriene. Armata României a identificat toate amenințările la adresa spațiului aerian, iar atunci când acestea se aflau în apropierea graniței naționale informa Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care transmitea mesajele RO-ALERT prin sistemul 112. Astăzi au fost emise două astfel de mesaje în județul Buzău, iar la nivel național au fost transmise alerte în patru județe și, ulterior, și în județul Ilfov.
— Reprezentanți MApN
Șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, a lăudat profesionalismul celor doi piloți români care au interceptat drona. Pilotul care a angajat ținta este căpitan, iar cel care l-a asistat este locotenent, ambii având sub 30 de ani.
Sunt minunați. Mi-aș dori să am în toată flota aeriană oameni ca ei. Singurul detaliu pe care vi-l pot da este următorul: pilotul care a angajat drona este căpitan, iar cel care l-a asistat este locotenent. Sunt doi oameni care nu au mai mult de 28–29 de ani, oameni tineri care și-au făcut datoria și au dovedit încă o dată că școala de pilotaj și aviația română este la un nivel superior. Aduceți-vă aminte că, în NATO, au fost patru situații de acest gen de la începutul războiului, dintre care două au fost rezolvate de piloți români. (...) 90% din Armata Română suntem foarte tineri.
— Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării
Explorează subiectele:
