Avertisment la 25 de ani de la 11 septembrie: America riscă un nou atentat
Turnurile gemene din New York, lovite de avioane deturnate de teroristi. Foto: Arhivă
Săptămâna aceasta marchează 25 de ani de când comandourile al-Qaida, sub coordonarea lui Osama bin Laden, au deturnat avioane de linie și au lovit New Yorkul și Washingtonul. Tragedia soldată cu aproape 3.000 de morți a inaugurat o epocă de războaie prelungite și instabilitate profundă în Orientul Mijlociu și pe plan mondial. Deși teritoriul american nu a mai cunoscut o catastrofă de asemenea proporții, iar incidentele motivate de extremismul islamic au fost relativ puține, comunitatea de securitate atrage atenția asupra unei vulnerabilități în creștere.
Această involuție a fost adusă în discuție în fața Congresului de către Bruce Hoffman, specialist în securitate la Universitatea Georgetown. Acesta a remarcat că aparatul defensiv pus la punct după 2001 suferă o degradare continuă din cauza tăierilor financiare, a migrației personalului și a pierderii statutului de urgență maximă în agenda națională.
„Îmi amintesc de haosul absolut de pe străzi și îmi amintesc că mă gândeam că nu ne vom mai lăsa niciodată garda jos în fața unei amenințări care este episodică, dar extrem de gravă atunci când se manifestă”, a punctat Hoffman, adăugând că actualul context recreează exact climatul de subfinanțare și dezinteres care a permis atacurile din 2001, în timp ce spectrul terorist a devenit mai complex și mai extins.
Schimbarea priorităților strategice și tensiunile politice
Începând din 2018, Statele Unite și-au reorientat strategia de securitate către competiția pe termen lung cu forțe revizioniste precum Rusia și China, o mutare agreată în linii mari de experți. Totuși, Colin Clarke, director executiv al organizației Soufan Center, constată că fenomenul este însoțit de o „automulțumire” periculoasă și de o veritabilă lehamite instituțională, alimentată de cei douăzeci de ani de război continuu.
Peste această oboseală s-au suprapus deciziile luate la cel mai înalt nivel politic. Fostul președinte Donald Trump este acuzat de critici că a politizat domeniul informațiilor prin numiri controversate la conducerea agențiilor-cheie, precum desemnarea lui Tulsi Gabbard ca director al Serviciilor Naționale de Informații și a lui Kash Patel în fruntea FBI. Comunitatea de profil le-a reproșat ambilor absența unei experiențe manageriale solide în aplicarea legii. Conform lui Clarke, aceste manevre au prăbușit moralul cadrelor profesioniste din serviciile secrete.
Presiunea pe fonduri s-a accentuat și mai mult în contextul în care cererea de finanțare pentru agențiile civile de informații în anul fiscal 2026 a fost estimată la 81 de miliarde de dolari. În același timp, includerea grupărilor de crimă organizată, cum sunt cartelurile de droguri mexicane, în categoria grupărilor teroriste externe a disipat resursele deja restrânse.
Controverse legate de noua directivă antiteroristă
Actualizarea strategiei antiteroriste semnată de administrația Trump în luna mai a atras reacții critice din partea analiștilor. Documentul a fost sancționat pentru că trece în plan secund extremismul intern de dreapta și plasează accentul pe grupările violente de extremă stângă, pe bande stradale și pe carteluri, o abordare catalogată drept partizană.
Devorah Margolin, cercetătoare în cadrul Washington Institute for Near East Policy, consideră că această ajustare de traseu răspunde unei agende politice și nu unei evaluări obiective de risc. Deși noul plan menține referințele la amenințările Statului Islamic și al-Qaida, lărgirea sferei de acțiune și folosirea birocrației dezvoltate în ultimele două decenii pentru obiective strict politice riscă să fragmenteze și mai grav resursele disponibile.
În plus, eliminarea de anul trecut a unor programe orientate spre combaterea ideologiilor radicale și prevenția extremismului a lăsat goluri majore în arhitectura de reacție, pe fondul unei hemoragii continue de cadre specializate.
Ce arată datele despre evoluția al-Qaida
Față de amenințarea directă a rețelei fondate de Osama bin Laden, analiștii sunt divizați: pasivitatea recentă din interiorul SUA poate semnala fie o capacitate operațională redusă, fie o tactică de așteptare strategică. Conform unui raport al Națiunilor Unite de luna trecută, formulat pe baza rapoartelor statelor membre, nucleul de conducere al-Qaida rămâne marginalizat, iar intențiile sale de a orchestra operațiuni externe sunt incerte.
Istoria arată însă că subestimarea riscurilor s-a dovedit fatală în trecut. După declarațiile de război formulate de bin Laden în 1996 și 1998 din Afganistan împotriva sprijinului american pentru monarhiile din Golf, au urmat atentatele din 1998 asupra ambasadelor americane din Africa de Est și atacul sinucigaș din 2000 asupra navei USS Cole în Yemen. Ancheta Congresului american cu privire la 11 septembrie a confirmat că administrația George W. Bush a ignorat avertismentele primite, iar lipsa cooperării dintre FBI și CIA a împiedicat blocarea complotului.
Deși un dezastru similar a fost evitat în 2009, când detonatorul unui pasager a eșuat la aterizarea unei curse aeriene spre Detroit, pericolele au persistat. În 2019, o bază din Florida a fost ținta unui atac revendicat de aripa yemenită a al-Qaida, executat de un ofițer de aviație saudit radicalizat. În total, evaluările Center for Strategic and International Studies consemnează peste o sută de episoade violente cu matrice jihadistă pe teritoriul american de la atentatele din 2001 încoace.
Don Rassler, director de inițiative strategice în cadrul Combating Terrorism Center de la West Point, avertizează că Statele Unite nu își pot permite să ignore dinamica istorică. Chiar dacă atenția se îndreaptă masiv spre marile puteri rivale, Washingtonul va fi obligat să tolereze un risc terorist mult mai ridicat pe fondul reducerilor de personal și capacități, într-o paradigmă de amenințare semnificativ modificată față de deceniul trecut.
Explorează subiectele:
