Doliu în muzica românească: a murit maestrul Aurelian-Octav Popa, compozitor și dirijor urmărit de Securitate și admirat de Sergiu Celibidache

Clarinetistul, compozitorul şi dirijorul Aurelian-Octav Popa, una dintre figurile emblematice ale muzicii romanești contemporane, a murit la vârsta de 88 de ani.

Clarinetistul, compozitorul şi dirijorul Aurelian-Octav Popa a încetat din viaţă la vârsta de 88 de ani, vestea fiind anunţată de Uniunea de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR).

„Uniunea de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România regretă plecarea la cele veşnice a eminentului artist Aurelian-Octav Popa, personalitate marcantă a vieţii muzicale româneşti, clarinetist, compozitor şi dirijor. (...) UCIMR transmite sincere condoleanţe familiei, colegilor, discipolilor şi tuturor celor care l-au cunoscut şi admirat. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a transmis UCIMR într-un mesaj publicat pe Facebook, marcând pierderea uneia dintre cele mai importante personalităţi ale muzicii clasice româneşti din ultimele decenii.

De-a lungul unei cariere impresionante, Aurelian-Octav Popa a fost solist instrumentist al Filarmonicii „George Enescu”, dirijor al Filarmonicii „Marea Neagră” din Constanţa şi unul dintre cei mai apreciaţi interpreţi români ai repertoriului modern şi contemporan pentru clarinet.

Artistul a obţinut numeroase premii internaţionale la competiţii şi festivaluri desfăşurate la Praga, Budapesta, Birmingham, Utrecht şi Geneva, contribuind decisiv la afirmarea şcolii româneşti de interpretare pe marile scene ale lumii. Prin rigoarea artistică şi generozitatea sa, a influenţat generaţii întregi de muzicieni şi a rămas un reper pentru clarinetiştii români.

Moartea sa a stârnit numeroase reacţii în mediul cultural. Realizatoarea TV şi scriitoarea Marilena Rotaru l-a evocat ca pe „un om cald, excesiv de modest, cu o vastă cultură”, amintind colaborările pe care le-au avut timp de două decenii.

„S-a suit la stele clarinetistul şi dirijorul Aurelian Octav Popa. 20 de ani a fost o prezenţă constantă în emisiunile şi spectacolele mele de muzică şi poezie. Îi datorez interviul cu Celibidache. El m-a dus în faţa maestrului şi recomandarea lui a contat pentru Celibidache. «Ştii tu cine te-a adus la mine? Omul ăsta este cel mai mare dintre toţi suflătorii acestei lumi. Clarinetişti, flautişti... E peste Jean Pierre Rampal, flautistul, care era cel mai mare până l-am auzit pe el...»”, a scris Marilena Rotaru pe aceeaşi reţea socială.

Ea a rememorat şi numeroasele spectacole realizate împreună la Ateneul Român, precum şi întâlnirea din vara anului 2000, la Los Angeles, când Aurelian-Octav Popa a participat, alături de Ion Caramitru, Valeria Seciu şi Ovidiu Iuliu Moldovan, la un spectacol dedicat lui Mihai Eminescu pentru comunitatea românească din Statele Unite.

„Acum afişul acelui spectacol este în Cer”, a mai scris realizatoarea TV.

Marilena Rotaru a vorbit şi despre discreţia artistului, despre refuzul acestuia de a-şi transforma performanţele într-un motiv de autopromovare şi despre felul în care privea muzica şi viaţa.

Casa părintească a dirijorului Sergiu Celibidache, pe drumul spre reabilitare. Marele muzician s-a născut la Roman

„Mă certa când îl prezentam în spectacole cu palmaresul lui. «Nu mai spune atâta, dacă tu ştii cine sunt şi de ce suntem aici împreună, e destul... Sunt Aurelian-Octav, restul e muzică...» Îl întâlneai numai în spaţiul artistic al elitelor. «Note false nu sunt numai în muzică...», spunea. «Acordajul trebuie făcut în toate zonele vieţii.» Mulţumesc, Maestre Aurelian-Octav, pentru toate momentele de profundă învăţătură şi de mare muzică!”, a transmis aceasta.

Şi istoricul şi politologul Stejărel Olaru a deplâns dispariţia muzicianului, evocând întâlnirea pe care a avut-o cu acesta în vara anului trecut.

„A plecat dintre noi clarinetistul, compozitorul şi dirijorul Aurelian-Octav Popa. A cântat la clarinet ca nimeni altul, având o tehnică impecabilă şi o expresivitate atât de bogată, încât se spune că transforma clarinetul într-un instrument simfonic, exprimând tot felul de emoţii, de la lirism delicat până la dramatism intens”, a scris Olaru, amintind, de asemenea, relaţia specială dintre Aurelian-Octav Popa şi marele dirijor Sergiu Celibidache .

„Dintre muzicienii români, Sergiu Celibidache pe el l-a iubit şi apreciat cel mai mult, chiar dacă cei doi - firi la fel de încăpăţânate şi orgolioase - s-au mai certat uneori”, a notat istoricul.

Stejărel Olaru a relatat şi episodul întâlnirii sale cu artistul, descriindu-l drept un om plin de umor şi profund ataşat de instrumentul său.

„L-am cunoscut în vara anului 2024, introdus de Paul Cozighian la soţii Popa, care m-au primit bucuroşi în locuinţa lor. Maestrul Popa, pe atunci având vreo 87 de ani, era pus pe glume şi nu a lăsat clarinetul din mână. Paul a fost inspirat să filmeze câteva minute.

Să-ţi fie ţărâna uşoară, Maestre!”, a scris acesta.

În mesajul său, istoricul a făcut referire şi la perioada în care artistul a fost urmărit de Securitate, după un turneu desfăşurat în Grecia, în anii ’70.

„Securitatea l-a luat în vizor în martie 1974, după ce Aurelian-Octav Popa s-a plâns unor muzicieni greci la Atena, în timpul unui turneu, că «în România, marii artişti sunt lipsiţi de posibilitatea de a se realiza pe măsura talentului lor». Şi aşa a început urmărirea informativă”, a explicat Olaru.

Potrivit acestuia, artistul era suspectat că ar putea încerca să rămână în străinătate, iar chiar documentele Securităţii îi recunoşteau valoarea excepţională.

„Până şi Securitatea l-a descris, în rapoartele sale, drept «cel mai talentat instrumentist român, cel mai bun clarinetist la ora aceasta în ţară şi chiar în Europa», afirmând că «nerezolvându-i-se însă situaţia de prestigiu pe care şi l-a cucerit în rândul muzicienilor şi publicului românesc, precum şi peste hotare, nu poate da garanţii totale că nu ar putea fi determinat vreodată să se stabilească în străinătate»”, a mai transmis istoricul.

Prin dispariţia lui Aurelian-Octav Popa, muzica românească pierde nu doar un interpret de excepţie, ci şi un artist care a influenţat decisiv prestigiul internaţional al şcolii româneşti de clarinet.