Editorial pro-Georgescu într-o publicație prestigioasă din SUA
Prestigioasa revistă americană Newsweek a publicat un articol tranșant, semnat de Dennis Portman, care pune sub semnul întrebării decizia Curții Constituționale a României de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024. Publicația avertizează că invalidarea voturilor a peste nouă milioane de români, inclusiv a celor 22,9% obținute de Călin Georgescu, pe baza unor informații clasificate, reprezintă o provocare serioasă pentru angajamentul Statelor Unite față de democrație și transparență în contextul parteneriatului strategic cu România.
La mai puțin de două săptămâni după ce peste nouă milioane de cetățeni români s-au prezentat la urne în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, Curtea Constituțională a României a decis anularea rezultatului. Printre motivele invocate de instanța supremă s-au numărat încălcări ale legislației electorale, precum și informații declasificate provenite de la serviciile de informații, care vizau o campanie online coordonată și o posibilă ingerință străină în procesul electoral. Candidatul Călin Georgescu obținuse în acel scrutin 22,9% din voturi.
Articolul din Newsweek subliniază gravitatea acuzațiilor de finanțare clandestină, publicitate politică nedeclarată, atacuri cibernetice și tentative de distorsionare a informațiilor de către un stat străin, recunoscând că nicio democrație nu poate rămâne indiferentă la astfel de amenințări. Cu toate acestea, publicația americană atrage atenția că o acuzație de ingerință nu scutește o democrație de obligația de a oferi o explicație clară și comprehensibilă, fie în română, fie în engleză, cu privire la necesitatea anulării alegerilor.
Problema centrală, conform Newsweek, este modul în care milioane de voturi pot fi invalidate printr-un proces care pare să se bazeze pe evaluări ale serviciilor de informații, pe care cetățenii nu le-au putut consulta și pe care instituțiile nu le pot contesta. Publicația argumentează că democrația presupune ca publicul să poată face distincția între apărarea legală a procesului electoral și o decizie de a anula un rezultat considerat indezirabil de către persoane influente.
Statele Unite nu sunt un simplu spectator în acest context. Washingtonul a susținut activ tranziția democratică a României, a sprijinit aderarea sa la NATO și a dezvoltat un parteneriat strategic ce conferă României un rol crucial în politica americană la Marea Neagră și pe flancul estic al NATO. În acest sens, stabilitatea, suveranitatea și legitimitatea democratică a României nu reprezintă preocupări secundare pentru Statele Unite. Această relație implică o responsabilitate, iar politica SUA nu ar trebui redusă la susținerea unui candidat preferat de Washington, Bruxelles sau de establishmentul românesc. O alianță durabilă se bazează pe încrederea publicului că alegerile sunt guvernate de reguli clare, nu de preferințe geopolitice.
Departamentul de Stat al SUA a formulat un principiu corect, afirmând: „Este decizia poporului român pe cine alege. Nicio altă țară sau niciun alt actor străin nu are acest drept.” Newsweek interpretează acest principiu ca fiind valid în ambele sensuri: statele străine nu ar trebui să aibă voie să manipuleze alegătorii români, dar, în egală măsură, teama de manipulare nu trebuie să devină o justificare permanentă pentru anularea voinței acestora fără o explicație publică cât mai completă.
Washingtonul a considerat de mult timp ingerința străină în alegeri ca o amenințare la adresa securității naționale, o preocupare de înțeles în cazul unui aliat NATO care se învecinează cu Ucraina. Însă politica americană se bazează și pe o lecție mai amplă: acuzațiile care implică serviciile de informații necesită o verificare atentă, standarde juridice clare și proceduri pe care cetățenii să le poată înțelege. Newsweek susține că România nu ar trebui să accepte un standard inferior doar pentru că este strategic importantă.
Dacă Statele Unite își definesc sprijinul pentru democrație doar ca sprijin pentru instituțiile care se confruntă cu o amenințare rusă percepută, există riscul de a slăbi tocmai reziliența democratică pe care încearcă să o consolideze. O alianță nu poate apăra în mod credibil suveranitatea populară în exterior, părând în același timp indiferentă la faptul că alegătorii nu știu dacă opțiunile lor pot fi anulate prin proceduri netransparente.
Alternativa la pasivitatea în fața ingerinței străine, propusă de Newsweek, este un răspuns ferm și demonstrabil legal. Acesta ar include publicarea unui volum cât mai mare de dovezi, în măsura în care securitatea națională permite, supunerea afirmațiilor contestate unei examinări contradictorii și independente, explicarea motivelor pentru care măsurile mai puțin radicale sunt insuficiente și precizarea clară că orice intervenție în procesul electoral este limitată de o legislație transparentă, nu de oportunitatea politică. Statele Unite ar trebui să încurajeze această abordare, deoarece politica lor declarată este de a proteja dreptul poporului român – nu al „statului paralel” românesc – de a-și alege singur reprezentanții.
Democrația României este relativ tânără, regimul comunist căzând în 1989. Mulți români păstrează amintiri personale sau familiale despre un stat în care informațiile secrete, autoritatea incontestabilă și excluderea politică erau instrumente de control. Această istorie nu demonstrează că instituțiile actuale au acționat în mod necorespunzător. Ea explică însă de ce deciziile fundamentate pe informații provenite din serviciile de informații, care duc la invalidarea opțiunilor electorale, poartă o povară neobișnuit de mare a justificării.
A respinge aceste preocupări ca fiind dovezi de extremism sau de simpatie față de străinătate înseamnă o interpretare greșită a sursei anxietății democratice. Mulți români care nu l-au susținut pe Călin Georgescu au votat totuși, așteptându-se ca voturile lor să conteze, și doresc să știe ce standard îi protejează în cazul în care o viitoare alegere va produce un rezultat la fel de „indezirabil”. Ei pot respinge politica sa, punând în același timp sub semnul întrebării dacă un remediu extraordinar a fost suficient explicat. De asemenea, nu ar trebui presupus că anularea unui scrutin slăbește influența Rusiei. O putere străină poate discredita democrația liberală dacă îi convinge pe cetățeni că „jocul este aranjat” de un așa-zis „stat paralel”.
Statele Unite și Europa ar trebui să insiste ca România să fie protejată împotriva coerciției, operațiunilor cibernetice, banilor iliciți și propagandei străine. Dar ar trebui, de asemenea, să insiste ca această protecție să consolideze suveranitatea alegătorilor români. Aliații României ar trebui să evalueze acest episod nu în funcție de faptul că a produs un rezultat geopolitic liniștitor, ci în funcție de măsura în care procesul a restabilit încrederea publicului.
Democrația nu este demonstrată atunci când confirmă instinctele celor aflați la putere, ci atunci când instituțiile pot rezista unui rezultat care nu le convine, pot investiga amenințările în mod deschis și riguros și, în cele din urmă, lasă alegerea politică în mâinile poporului. Pentru un aliat al SUA aflat pe flancul estic al NATO, acest aspect este fundamental pentru securitatea națională, iar America ar trebui să-l declare răspicat și fără nicio urmă de ezitare.
Explorează subiectele:
