Fraților, am ajuns să cumpărăm energie electrică din Bulgaria pentru a face față crizei!

România se bazează din ce în ce mai mult pe importurile de energie electrică din Bulgaria pentru a-și acoperi necesarul de consum, într-un context în care producția internă devine insuficientă. Această dependență generează tranzacții semnificative pe piețele de energie, unde prețurile pot varia dramatic în funcție de oră, iar mecanismele complexe de licitație implică atât companii europene de anvergură, cât și firme românești, unele cu un număr redus de angajați, dar care înregistrează profituri de milioane sau chiar miliarde de lei.

Bulgaria a devenit o sursă esențială pentru România, ajutând la acoperirea deficitului de consum de energie electrică ce nu mai poate fi asigurat integral din producția internă. Țara vecină produce o cantitate semnificativ mai mare de energie decât consumă, dispunând și de capacități de stocare considerabile, ceea ce îi permite să scoată la vânzare volume importante pe piața regională.

Tranzacțiile comerciale de energie dintre cele două state se realizează prin diverse tipuri de licitații, care pot fi organizate anual, lunar, zilnic sau chiar în ziua livrării efective.

Un exemplu recent al acestei dependențe a fost înregistrat pe 12 august, când România a importat energie din Bulgaria pe aproape întreaga durată a zilei. Achizițiile s-au realizat prin intermediul mecanismului Pieței pentru Ziua Următoare (PZU), un sistem unde producătorii, furnizorii și traderii cumpără și vând energie electrică pentru ziua imediat următoare, în funcție de estimările privind producția și consumul.

Pentru livrările din 12 august, participanții la piață au efectuat tranzacțiile pe 11 august. Datele furnizate de OPCOM indică importuri masive din Bulgaria în intervalele orare 6:45 – 10:30, la un preț mediu de 100 lei/MWh, și 18:00 – 24:00, cu un preț mediu de 243 lei/MWh.

În orele de surplus de producție internă, generat în principal de parcurile fotovoltaice, România a exportat energie către Bulgaria, între 12:00 și 14:00, la un preț mediu de 40 lei/MWh. La finalul zilei de 11 august, exporturile din România pe piața OPCOM totalizau aproape 110.000 de lei, în timp ce importurile din Bulgaria ajungeau la 4 milioane de lei.

Mecanismul schimburilor transfrontaliere de energie electrică

Funcționarea schimburilor de energie electrică între România și Bulgaria implică două componente esențiale: energia propriu-zisă, obiectul tranzacției, și capacitatea rețelei de transport care conectează cele două țări. Interconexiunile de transfer energetic au o capacitate limitată, care trebuie alocată eficient participanților de pe piață.

Potrivit OPCOM, capacitatea de transfer dinspre România spre Bulgaria este de 2.662 MW, în timp ce direcția inversă, dinspre Bulgaria spre România, dispune de o capacitate de 2.194 MW.

Alocarea dreptului de utilizare a acestei capacități de transport transfrontalier se realizează prin două mecanisme principale. Pentru perioade mai extinse, cum ar fi un an sau o lună, capacitatea este alocată prin licitații organizate de JAO (Joint Allocation Office), o entitate europeană. Companiile care participă la aceste licitații pot obține dreptul de a folosi o anumită capacitate de transport între cele două țări. Este important de menționat că achiziția acestei capacități nu include și achiziția energiei, pe care firmele trebuie să o procure separat, fie prin contracte bilaterale, fie de pe o piață organizată.

Orice firmă care îndeplinește condițiile necesare, inclusiv depunerea de garanții financiare, poate accesa capacități de transport transfrontaliere. „Accesul la capacitățile de interconexiune transfrontalieră este acordat tuturor participanților la piață care îndeplinesc condițiile prevăzute de reglementările aplicabile și sunt înregistrați pentru a participa la aceste mecanisme printr-un contract de alocare încheiat între participant și operatorul de transport și sistem”, a precizat Transelectrica, la solicitarea G4Media.

În cazul tranzacțiilor desfășurate pe piața pentru ziua următoare (PZU), alocarea capacității de transport este implicită, fiind gestionată prin mecanismul european de cuplare a piețelor.

„Licitațiile pentru capacitățile pe termen lung sunt organizate periodic, lunar și anual, iar pentru piața pentru ziua următoare și cea intrazilnică alocarea are loc zilnic, respectiv continuu. Criteriul principal de acordare îl reprezintă ofertele depuse de participanți, respectiv, participanții care oferă cel mai mare preț. În cazul cuplării piețelor, capacitățile sunt alocate automat prin algoritmul european de optimizare, care urmărește utilizarea eficientă a rețelei și maximizarea bunăstării pieței”, a explicat Transelectrica mecanismul, pentru G4Media.

Contractele de achiziție a energiei din Bulgaria pot fi încheiate cu luni în avans, de la o zi la alta sau chiar în ziua livrării. Piața pentru ziua următoare în România este administrată de OPCOM, unde ofertele sunt depuse de producători, furnizori și traderi. În Bulgaria, piața este operată de IBEX. Ofertele de pe ambele platforme sunt agregate și integrate în mecanismul european de cuplare a piețelor. Acest algoritm corelează ofertele de cumpărare și vânzare, luând în considerare și capacitățile disponibile între zonele de ofertare.

Pe lângă tranzacțiile comerciale pe termen lung și cele pe PZU, există și tranzacțiile intra-day, care intervin atunci când apar modificări neprevăzute în sistem, cum ar fi avarii sau un consum mai mare decât cel estimat. Și în aceste cazuri, energia și capacitatea transfrontalieră sunt gestionate integrat prin mecanismul de cuplare.

Firme românești implicate în afacerile cu energie România – Bulgaria

Datele referitoare la licitațiile pentru alocarea capacităților pe termen lung sunt centralizate de JAO. Pentru întregul an 2026, 20 de firme au obținut alocare de capacități pentru transferul din Bulgaria către România, totalizând 600 MW. Din România, două companii se numără printre acestea: Axpo Energy România, o filială a celui mai mare producător de energie regenerabilă din Elveția, și Nova Power& Gas SRL.

Doar pentru luna august a acestui an, alte 38 de firme au obținut alocare de capacități de transfer din Bulgaria către România, pentru un total de 1300 MW. Din rândul companiilor românești, Nova Power & Gas SRL și Casori SRL au beneficiat de aceste alocări.

Deși G4Media a solicitat Transelectrica lista traderilor activi pe PZU, compania nu a furnizat-o, argumentând că aceasta este publică, însă nu se regăsește pe site-ul oficial. Transelectrica publică doar lista generală a participanților, fără a detalia zonele de tranzacționare pentru fiecare companie.

În urma unei analize a documentelor publice disponibile pe site-urile Transelectrica și IBEX Bulgaria, G4Media a identificat 35 de companii prezente pe ambele piețe de tranzacționare. Dintre acestea, nouă sunt firme românești:

• Casori SRL, înființată în 2014, cu Radu Căruță ca acționar unic, a raportat o cifră de afaceri de 306 milioane de lei în 2025 și un profit de 11,3 milioane de lei, având doar 3 angajați. Radu Căruță a ocupat funcția de vice-ministru în Republica Moldova în 2009, în guvernul condus de Vladimir Filat, și deține o firmă care tranzacționează energie și în Republica Moldova.

• EM Power Netherlands SRL, înființată în 2018, cu acționar unic EM Global Netherlands, a înregistrat o cifră de afaceri de 32 de milioane de lei în 2025, dar cu o pierdere de 1,5 milioane de lei și fără angajați.
• Energy Distribution Services SRL, fondată în 2008 de Sorina-Liana Mirea și Costin Mirea, a avut o cifră de afaceri de 2,8 miliarde de lei în 2025 și un profit de aproape 97 de milioane de lei, cu 18 angajați. Sorina-Liana Mirea și Costin Mirea sunt copiii lui Marian Mirea , fost șef al Hidroconstrucția Olt, conform Europa Liberă . Aceeași sursă a relatat despre o afacere controversată a Energy Distribution Services, care ar fi achiziționat energie de la Hidroelectrica la 270 lei/MWh (între 1 iulie 2022 și 30 iunie 2023), revânzând ulterior anumite cantități către Electrificare CFR la 840 lei/MWh. Sorina Liana Mirea este acționară în 8 firme, conform termene.ro , totalizând o cifră de afaceri de 2,9 miliarde lei în 2025 și un profit de 123,6 milioane de lei. Numele său apare și în acționariatul firmei SCM POWER d.o.o. Beograd, din Serbia, care în 2025 a raportat o cifră de afaceri de 137,95 milioane euro și un profit de 4 milioane de euro.

• GEN-I Bucharest – Electricity Trading and Sales SRL, înființată în 2024, cu acționar unic GEN-I TRGOVANJE IN PRODAJA ELEKTRICNE ENERGIJIE D.O.O. din Slovenia, a înregistrat o cifră de afaceri de 377 de milioane de lei în 2025, un profit de 116.000 lei și 3 angajați.
• Helpvolt Instal SRL, înființată în 2022 de Andrei Suiu și Nicolae Rusu, a avut o cifră de afaceri de 116 milioane de lei în 2025, un profit de 273.000 de lei și 4 angajați.
• Nova Power & Gas SA, înființată în 2006, cu acționari Ovidiu Teofil Miureșan, Simion Adrian Mureșan și Marian Pantazescu, a raportat o cifră de afaceri de 2,9 miliarde de lei în 2025, un profit de 340 de milioane de lei și 151 de angajați. Teofil Mureșan și Simion Mureșan sunt antreprenori clujeni și fondatori ai grupului E-INFRA, care deține interese în infrastructură, telecomunicații și energie prin companii precum Nova Power & Gas. Aceasta din urmă deține 50% din RoPower Nuclear, societatea de proiect care dezvoltă reactoare modulare mici (SMR) la Doicești, Dâmbovița.
• Photovoltaic Green Project SRL, înființată în 2012, are ca acționar Refin SA. Compania a avut o cifră de afaceri de 176,7 milioane de lei în 2025, un profit de 5,3 milioane de lei și 3 angajați. Acționarul Refin SA este deținut de Nelu Coman, conform profit.ro . Nelu Coman este fostul proprietar al Transenergo Com, un jucător important pe piața de energie care a intrat în insolvență în 2017.
• Stock Energy SRL, înființată în 2012, cu acționari Gabriel Ștefan, Ciprian Ciobotaru și Sol Ivest SA (Elveția), a înregistrat o cifră de afaceri de 1,5 milioane de lei în 2025, un profit de 5,6 milioane de lei și 8 angajați. Gabriel Ștefan este fiul fostului lider PDL Gheorghe Ștefan, cunoscut ca Pinalti. Despre el, presa a scris în repetate rânduri că ar fi unul dintre „băieții deștepți” din sectorul energetic.
• Tinmar Energy, înființată în 2015, cu acționari Constantin și George Oancea, a avut o cifră de afaceri de 1,3 miliarde de lei în 2025 și un profit de 115 milioane de lei, cu 51 de angajați. În ianuarie 2024, Tinmar Energy a fost amendată de ANRE cu 363,98 milioane de lei (aproximativ 73 de milioane de euro), una dintre cele mai mari sancțiuni aplicate pe piața energiei din România, pentru manipulare sau tentativă de manipulare a pieței angro de energie electrică. Compania a contestat sancțiunea în instanță, pierzând în primă instanță la Judecătoria Sectorului 1.

Explorează subiectele:

Energie electricăBulgariaTranselectrica

Distribuie Distribuie Comentarii