O armă din fier meteoritic descoperită în China rescrie istoria metalurgiei
O descoperire arheologică remarcabilă realizată în celebrul sit Sanxingdui din sud-vestul Chinei aduce dovezi directe ale utilizării resurselor extraterestre în Epoca Bronzului. Analiza unei unelte fragmentate, asemănătoare unui topor, arată că piesa a fost făurită în întregime din fier provenit dintr-un meteorit, într-o perioadă în care tehnologia topirii fierului nu exista încă pe teritoriul chinez.
Amplasat în Guanghan și asociat epocii Dinastiei Shang, complexul antic de la Sanxingdui a suscitat mereu dezbateri aprinse în rândul arheologilor. Spațiul include clădiri palatiale, ateliere meșteșugărești și, mai presus de toate, impresionante fose de sacrificiu. Fizionomiile bizare ale măștilor și statuetelor din bronz recuperate de aici au alimentat mult timp fantezia publicului, generând chiar supoziții pseudoștiințifice legate de vizitatori din alte lumi, după cum transmite BBC în sectiunea de știință.
Totuși, o lucrare apărută în publicația de specialitate Archaeological Research in Asia oferă o explicație științifică, dar la fel de spectaculoasă, pentru o piesă recuperată din fosa sacrificială numărul 7. Deși nu este vorba despre tehnologie extraterestră, materia primă provine la propriu din spațiul cosmic.
Artefactul, înregistrat sub codul K7QW-TIE-1, seamănă ca formă cu o secure și a fost scos la lumină rupt în trei bucăți. În urma investigațiilor metalografice, s-a constatat absența urmelor unei prelucrări intense la rece. Compoziția chimică este compusă din peste 90% fier și în jur de 7% nichel, acesta din urmă fiind repartizat extrem de omogen în material. Cum metalurgia clasică a fierului nu fusese încă inventată în China în acea epocă, prezența acestui profil chimic a confirmat fără dubiu originea meteorică a metalului.
Piesa reprezintă o raritate absolută: pe întreg teritoriul Chinei au fost identificate până în prezent doar 13 obiecte create din fier căzut din ceruri. Cel mai vechi rămâne un cuțit descoperit într-o necropolă din regiunea Xinjiang, datat în jurul anului 3000 î.Hr. Cu toate acestea, securea de la Sanxingdui stabilește un record regional, fiind cea mai timpurie piesă de acest gen documentată în sud-vestul țării.
Între cuțitul din Xinjiang și securea K7QW-TIE-1 există o altă legătură importantă. Dacă celelalte 11 relicve din fier meteoric descoperite în China asociază fierul cu bronzul, doar aceste două instrumente sunt monometalice, fiind prelucrate integral dintr-un bloc provenit dintr-un meteorit.
Cercetătorii subliniază că această apariție acoperă un gol istoric major în evidențele despre evoluția meșteșugurilor metalice, demonstrând că sud-vestul Chinei deținea procedee diferite de prelucrare față de cele practicate în Câmpiile Centrale.
Destinația exactă a obiectului rămâne o enigmă. Deși forma sa este cea a unei arme sau a unei unelte obișnuite și nu prezintă ornamente simbolice, contextul descoperirii într-o fosă sacrificială indică un statut special. Civilizații contemporane din Egiptul antic sau Anatolia confereau metalului căzut din ceruri o încărcătură divină, rezervându-l practicilor spirituale.
Este posibil ca meșterii din Sanxingdui să fi împărtășit o viziune sacră similară. Securea ar fi putut servi la realizarea faimoaselor măști ceremoniale din bronz sau chiar ar fi putut funcționa direct ca piesă centrală în ritualurile funerare și sacrificiale ale sitului, aprofundând astfel misterul care învăluie această cultură străveche.
Explorează subiectele:
