Prăbușirea investițiilor străine cu 82% amenință leul și economia, spun economiștii
România se confruntă cu o situație economică alarmantă, marcată de o scădere dramatică a investițiilor străine directe (ISD) cu 82% în ultimul an și de o creștere semnificativă a deficitului de cont curent, care a depășit deja 14 miliarde de euro în prima jumătate a anului 2026. Această dublă presiune generează îngrijorări majore în rândul economiștilor, care avertizează asupra unor riscuri iminente pentru moneda națională, datoria publică și stabilitatea generală a economiei românești. Prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea, a semnalat deja aceste pericole într-un interviu acordat Agerpres.
Economiștii se iau cu mâinile de cap din cauza situației complicate a economiei. FOTO: Shutterstock
Situația economiei românești stârnește preocupare printre specialiști. Profesorul Liviu Deceanu de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, într-o analiză pentru "Adevărul", subliniază persistența unor fragilități macroeconomice severe, în ciuda unor semne de redresare, cum ar fi un control mai strict al deficitului bugetar. „Economia românească suferă sau se chinuie, cum se zice în engleză, is struggling”, a declarat Deceanu.
Deficitul de cont curent, în creștere alarmantă
Una dintre cele mai mari probleme identificate de Liviu Deceanu este deficitul de cont curent. Acesta, explicat simplu, reprezintă diferența dintre banii care intră și cei care ies din țară. Potrivit datelor, deficitul a depășit 14 miliarde de euro în prima jumătate a anului 2026, o creștere față de nivelul anterior de aproximativ 13 miliarde de euro. Deși este o problemă cronică pentru România încă din anii '90, situația se agravează constant.
„Vorbind despre deficitul de cont și riscurile sale, trebuie spus că reprezintă o problemă mare. Datele arată că acest deficit, numai pentru prima jumătate a anului a depășit 14 miliarde de euro. Este deja în creștere față de trecut, când era în jur de 13, deci oricum era mare. Este adevărat, vorbim de o problemă pe care o tot avem de la Revoluție încoace, din anii '90 încoace, dar care vedem că se agravează tot mai mult.” Liviu Deceanu
Finanțarea acestui deficit se realizează prin împrumuturi externe, ceea ce exercită o presiune crescândă asupra datoriei publice a țării. Datoria suverană a României se apropie acum de 60% din PIB, intrând într-o zonă de risc, în comparație cu 20-30% din PIB acum un deceniu.
„Deficitul de cont înseamnă că noi consumăm mai mult decât producem, așa în linii mai simple, simplificat. O parte din deficitul de cont curent, nu tot, dar o parte, e alimentat de un alt deficit celebru: deficitul comercial. Asta provine de la balanța comercială, importul vs. exportul, și e cronic. Adică importăm mult, de exemplu bunuri de larg consum, asta am importat pe scară largă încă din anii '90, și exportăm relativ puțin. Deci deficitul comercial e în parte responsabil pentru deficitul de cont curent.” Liviu Deceanu
Deceanu a comentat și influența politicilor de stimulare a consumului, precum cea susținută de economistul Cristian Socol ("wage-led growth"):
„De asemenea, ca să luăm toți factorii, și politica asta, care are și ea un sens, eu nu spun că e total stupidă, dar are și efecte negative: să tot sporim veniturile, salariile, ca să creștem consumul. E adevărat ce spune, dar cu o nuanță: din păcate, atunci când ai salarii mai mari, umflate uneori artificial, tendința uneori e să cumperi nu produse românești, ci bunuri din import, bunuri de larg consum. Ne luăm aspiratoare și mașini de spălat din import. Și atunci adâncim și mai tare deficitul comercial și, pe cale de consecință, deficitul de cont curent.” Liviu Deceanu
Prăbușirea investițiilor străine: Un semnal de alarmă major
O altă problemă de gravitate extremă este scăderea abruptă a investițiilor străine directe (ISD) în România. Acestea au înregistrat o diminuare de 82% în ultimul an, indicând un pericol uriaș pentru economia națională. Datele BNR confirmă o diferență de aproximativ 3,05 miliarde de euro între nivelul ISD din primul semestru al anului 2026 și cel din aceeași perioadă a anului 2025. Această discrepanță provine din profituri reinvestite (aproximativ 1,2 miliarde de euro), participații la capital (0,75 miliarde de euro) și credite intra-grup (1,1 miliarde de euro).
Trimestrul al doilea al anului 2026 a fost deosebit de afectat, înregistrând un flux negativ total al investițiilor nerezidenților de 521 de milioane de euro, cel mai scăzut nivel trimestrial din 2013 până în prezent.
Economistul Liviu Deceanu a menționat că investițiile străine directe sunt un factor-cheie, dar se află din păcate în scădere și „nu au evoluat foarte bine în ultimii ani.”
Conform economistului Radu Georgescu, fost director financiar la o bancă importantă din România, investitorii străini își relochează capitalul din economiile cu inflație ridicată, iar în 2026 a crescut și valoarea dividendelor trimise de firmele străine către țările de origine.
Măsurile luate de "Cabinetul Bolojan" (așa cum este menționat în sursă) au fost, de asemenea, asociate cu reducerea investițiilor străine. Un mediu ostil determină companiile să evite investițiile sau să-și amâne planurile, iar unele chiar își anunță ieșirea de pe piață. Această tendință are un impact direct asupra locurilor de muncă și a ritmului de creștere economică. România se află deja în recesiune, iar riscul unei crize economice profunde este în creștere. În acest context, atragerea de noi investiții străine devine o prioritate esențială.
Paradoxul consum-importuri și riscurile pentru leu
Un paradox al economiei românești constă în creșterea importurilor, chiar și în condițiile prăbușirii consumului intern. Radu Georgescu explică acest fenomen:
„Deși consumul intern s-a prăbușit, importurile au crescut. Este logic pentru cineva care a pus mâna în viața lui pe o carte de economie. Și a înțeles ceva din ea. Importurile au crescut, chiar dacă consumul intern s-a prăbușit, deoarece pentru o firmă este mai rentabil să aducă bunuri din exteriorul țării, cu o inflație de 2%, decât să le producă în Romania, cu o inflație de 10%. De asemenea, este logic că deficitul de Cont Curent a crescut. Investitorii străini își mută banii din economiile cu inflație mare.” Radu Georgescu
Acest deficit de cont curent pune o presiune semnificativă asupra cursului de schimb leu-euro și leu-alte valute. Banca Națională a României a depus eforturi considerabile pentru a menține cursul euro în jurul valorii de 5 lei, însă, pe termen lung, devalorizarea leului crește riscul unui colaps al monedei naționale, chiar dacă acest scenariu nu este încă iminent.
Vulnerabilitatea la agențiile de rating și deficitul bugetar
Un alt efect al fragilităților macroeconomice este vulnerabilitatea României în fața agențiilor de rating. Chiar dacă acestea au manifestat clemență până acum, există riscul unei retrogradări la evaluările viitoare, ceea ce ar declanșa un efect în lanț negativ. Aceasta ar duce la creșterea costului de finanțare al României și la o vulnerabilitate sporită în fața șocurilor externe. „Deficitul de cont curent e o realitate românească constantă din ultimele trei decenii și ceva, care din păcate pare că e așa, un blestem”, adaugă Liviu Deceanu.
În paralel cu deficitul de cont curent, deficitul bugetar rămâne o provocare persistentă. Deși s-a înregistrat o ușoară corecție în 2026, aceasta nu justifică relaxarea. Reducerea deficitului prin creșterea taxelor și impozitelor nu reprezintă o soluție sustenabilă pe termen lung, deoarece "nu ajută economia". Soluțiile propuse de Liviu Deceanu includ o colectare mai eficientă a taxelor și o gestionare mai bună, selectivă, a cheltuielilor publice, fără a „gâtui economia”.
Critica măsurilor guvernamentale
Economistul Radu Georgescu critică vehement eficacitatea măsurilor guvernamentale. El subliniază că raportul privind Contul Curent este mult mai relevant decât cel privind PIB-ul, deoarece acesta din urmă poate fi manipulat prin deflator. „Contul Curent al României nu se poate manipula. Sunt, efectiv, banii care intră în țară și ies din ea. Nu poți să manipulezi extrasele bancare”, a explicat Georgescu.
Conform acestuia, deficitul de Cont Curent a continuat să crească în primele șase luni ale anului 2026, depășind cu 14,2 miliarde de euro suma banilor ieșiți față de cei intrați în țară, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Această evoluție contrazice așteptările, deoarece „experții economici” anticipau că scăderea consumului va reduce deficitele.
„Deficitul de Cont Curent al României a crescut în primele 6 luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025. Pe românește, în primele 6 luni au ieșit din România cu 14,2 miliarde de euro mai mult decât au intrat. Toate agențiile de rating spun că deficitul de Cont Curent este cel mai mare risc economic al României. „Experții economici” de la TV și de pe internet se bucurau că se prăbușește consumul în România. Că măsurile „geniale” ale Guvernului vor reduce deficitul comercial și deficitul de Cont Curent. Surpriză! Deficitul comercial și deficitul de Cont Curent nu au scăzut. Dimpotrivă, au crescut.” Radu Georgescu
În plus, într-un context în care sporirea numărului de firme românești mici și mijlocii, deși ar putea părea pozitivă, riscă să genereze un șomaj mai mare și o dependență crescută de serviciile sociale. Atragerea de noi investiții străine ar trebui să rămână, fără îndoială, o prioritate de top pentru economia României.
Explorează subiectele:
