Rețeaua cu 100 de milioane de neuroni din abdomen care ne dictează emoțiile
Senzația de disconfort, crampele sau apariția unui „nod în stomac” în situațiile stresante nu sunt simple manifestări trecătoare, ci semnale transmise de un sistem nervos dedicat. Denumit în literatura de specialitate sistemul nervos enteric, acest ansamblu este încorporat în țesuturile care căptușesc tubul digestiv, de la esofag până la rect, fiind analizat pe larg și în lucrările unor specialiști precum dr. Emily Leeming.
Intestinele sunt considerate al doilea creier Foto: hms.harvard.edu
Această rețea cuprinde mai bine de 100 de milioane de celule nervoase, depășind ca efectiv numărul neuronilor prezenți în măduva spinării. Conexiunea permanentă cu creierul din cutia craniană este întreținută prin nervul vag, în cadrul axei intestin-creier. Totuși, structura enterică beneficiază de o autonomie remarcabilă: ea poate coordona fluxul sanguin local, tranzitul intestinal și etapele digestiei fără intervenția directă a centrului de comandă cranian.
Mai mult, sistemul nervos enteric sintetizează aceiași compuși chimici folosiți de creier, inclusiv dopamină și aproximativ 90% din cantitatea totală de serotonină din organism. În paralel, flora microbiană intestinală influențează memoria, procesele inflamatorii și apărarea imunitară.
După cum nota Debra Bradley Ruder pentru publicația Harvard Medical School, deși această rețea extinsă nu are capacitatea de a scrie poezii sau de a rezolva probleme de algebră, ea utilizează celule și molecule identice cu cele din creier pentru a susține digestia și pentru a avertiza creierul atunci când apar dezechilibre, comunicarea dintre cele două organe fiind neîntreruptă.
Impactul acestei legături a fost detaliat și de dr. Braden Kuo, co-director executiv la Center for Neurointestinal Health din cadrul Massachusetts General Hospital și profesor asistent la Harvard Medical School:
„Există o comunicare intensă și permanentă între aceste două mari centre nervoase. Această comunicare influențează modul în care ne simțim și în care percepem simptomele gastrointestinale și are un impact asupra calității vieții noastre.”
Punctul de pornire al bunei funcționări a organismului
Medicul epidemiolog Irina Alecu subliniază că aparatul digestiv reprezintă veriga critică în nutriția la nivel celular, absorbția substanțelor vitale fiind direct condiționată de o floră bacteriană echilibrată.
„Tot microbiomul intestinal favorizează o absorbție corectă a nutrienților, care ne sprijină și ne furnizează tot ce avem nevoie pentru a funcționa. De asemenea, și componentele neurologice din sistemul parasimpatic și toate terminațiile nervoase asigură că organismul primește și utilizează tot ce are nevoie pentru a funcționa la capacitate maximă. Nu degeaba se spune că al doilea creier este în intestine, pentru că de acolo pleacă tot ce este nevoie pentru a funcționa. Noi funcționăm prin intermediul alimentației. Dacă ne alimentăm corect și avem o microbiotă corectă care să absoarbă toți nutrienții, atunci toate componentele organismului funcționează.” — Dr. Irina Alecu, medic epidemiolog
Răspunsul fizic al tubului digestiv la factorii de stres confirmă încă o dată că sănătatea generală își are rădăcinile în această regiune.
„Foarte multă lume constată că atunci când are emoții se produce o instabilitate la nivel abdominal, merge mai des la toaletă, are senzație de „ghem” în stomac. Tocmai aceste simptome ne indică faptul că acolo, în abdomen, este un centru important al organismului și sănătatea intestinală pune, practic, bazele sănătății întregului organism. De acolo „tragem” tot ce este nevoie pentru a funcționa. Și cerebral, și muscular, și noi, ca stare de bine.” — Dr. Irina Alecu, medic epidemiolog
Efectele florei intestinale asupra sănătății psihice din copilărie
Cercetările recente evidențiază o legătură strânsă între compoziția microbiomului din primii ani de viață și stabilitatea psihoemoțională ulterioară a tinerilor, anomaliile bacteriene fiind corelate cu predispoziția către tulburări psihice. O astfel de legătură a fost documentată într-un studiu realizat de UCLA Health.
„Studiul observațional a constatat că acei copii mici al căror microbiom intestinal prezenta o reprezentare mai mare a bacteriilor din ordinul Clostridiales și din familia Lachnospiraceae aveau un risc mai ridicat de a prezenta simptome internalizante în perioada copilăriei mijlocii — un termen-umbrelă care include simptome de depresie și anxietate. Legătura pare să fie una indirectă: compoziția microbiomului intestinal în primii ani de viață a fost asociată cu diferențe în conectivitatea dintre diferite rețele cerebrale implicate în procesarea emoțiilor, iar aceste diferențe au fost, la rândul lor, asociate cu apariția anxietății și depresiei mai târziu în copilărie. Rezultatele sugerează că bacteriile intestinale prezente în primii ani de viață ar putea avea un rol în „programarea” circuitelor cerebrale implicate în sănătatea emoțională în etapele ulterioare ale copilăriei.” — Will Huston, UCLA Health
Coordonatoarea studiului, dr. Bridget Callaghan, a atras atenția că simptomele anxioase sau depresive negestionate la timp pot persista, sporind vulnerabilitatea psihică pe parcursul adolescenței și la maturitate.
În plus, după cum confirmă dr. Irina Alecu, numeroase date științifice atestă că optimizarea florei intestinale produce transformări vizibile. Reconfigurarea dietei și reechilibrarea microbiotei la copiii care manifestă stări de agitație sau întâmpină dificultăți în învățare și integrare socială au adus progrese remarcabile, contribuind atât la îmbunătățirea performanțelor școlare, cât și la sănătatea adulților.
Explorează subiectele:
