Cum a rescris Donald Trump propria implicare în tragedia de la 11 septembrie
Președintele SUA, Donald Trump/FOTO:Profimedia
O investigație realizată de The Guardian sintetizează episoadele în care Donald Trump a prezentat versiuni deformate ale realității în legătură cu atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, o tendință care a persistat din primele ore de după dezastru până în prezent.
Salvarea dramatică în brațele pompierilor
Cel mai recent exemplu a avut loc marți, 8 septembrie, cu prilejul unei manifestări de comemorare organizate lângă Casa Albă în onoarea echipajelor de prim-ajutor. În cadrul ceremoniei, dar și într-un interviu acordat rețelei Fox News în aceeași săptămână, Trump a susținut că s-a deplasat în sudul Manhattanului însoțit de o echipă de muncitori. Conform spuselor sale, pompierii l-ar fi evacuat de urgență pe sus din cauza riscului ca imobilul One Liberty Plaza să se prăbușească.
„Doi pompieri, doi tipi mari și puternici, iar eu nu sunt tocmai cel mai mic om din lume, m-au prins de sub brațe și mi-au spus: Trebuie să ieși de aici”, a povestit președintele american.
Deși structura clădirii One Liberty Plaza a ridicat într-adevăr semne de întrebare în rândul salvatorilor, iar un alt imobil din vecinătate a fost evacuat a doua zi după atentate, verificările realizate de PolitiFact arată că nu există nicio probă care să ateste prezența lui Trump sau a presupușilor săi angajați la fața locului.
Grandoarea imobiliară proclamată în ziua tragediei
Chiar pe 11 septembrie 2001, la scurt timp după surparea turnurilor gemene, Trump s-a remarcat printr-o declarație telefonică la un post regional de televiziune, concentrându-se asupra statutului proprietății sale din 40 Wall Street.
„40 Wall Street era de fapt a doua cea mai înaltă clădire din centrul Manhattanului. Iar acum este cea mai înaltă”, susținea acesta.
Realitatea arhitecturală îl contrazicea însă: la doar o stradă distanță se afla imobilul situat pe 70 Pine Street, care depășea în înălțime clădirea deținută de Trump și își menținea întâietatea chiar și după dispariția World Trade Center.
Rolul asumat de voluntar la Ground Zero
O altă temă recurentă în discursul lui Trump a fost presupusa sa implicare în operațiunile de degajare a ruinelor. În campania prezidențială derulată în 2016, el declara public: „Toți cei care au ajutat la curățarea molozului, și eu am fost acolo, am privit și am ajutat puțin”. Afirmația venea în completarea unor declarații oferite televiziunilor germane imediat după atacuri, prin care promitea trimiterea a sute de muncitori în zonă.
Investigațiile PolitiFact din 2019 au scos la iveală că foști responsabili ai Departamentului de Pompieri din New York (FDNY), printre care și un comandant de batalion activ la intervenții, nu își amintesc de vreo echipă trimisă de omul de afaceri. Nicio evidență publică nu îi susține participarea efectivă la operațiuni.
Mitul sărbătoririi atacurilor și clipurile scoase din context
În confruntarea electorală pentru prima accedere la Casa Albă, Trump a relatat cu obstinație că „mii și mii” de musulmani americani ar fi ieșit pe străzile din Jersey City, New Jersey, pentru a aclama atentatele. Deși entitățile de verificare a faptelor au demontat scenariul de numeroase ori ca fiind lipsit de dovezi, el a continuat să folosească această relatare în discursurile sale.
O tactică asemănătoare a fost aplicată în septembrie 2019, când Trump a promovat pe platforma X o filmare care pretindea că o înfățișează pe deputata democrată Ilhan Omar dansând chiar în ziua comemorării victimelor de la 11 septembrie, prezentând-o drept „noua față a Partidului Democrat”. Jurnaliștii de la CBS News au demonstrat rapid că videoclipul fusese preluat de la o gală a Congressional Black Caucus, organizată într-o cu totul altă dată.
Pretenția de a fi anticipat acțiunile teroriste
Trump a încercat, totodată, să se profileze într-un vizionar care a prezis ascensiunea amenințării teroriste. Într-o postare pe X din 2018, acesta reproșa autorităților americane că nu l-au neutralizat din timp pe Osama bin Laden, menționând că el avertizase în legătură cu acesta într-o lucrare apărută „chiar înainte de atacul asupra World Trade Center”.
Referirea provenea din volumul The America We Deserve, apărut în anul 2000, unde liderul rețelei al-Qaida figura pe o listă generală a pericolelor externe. Bin Laden se afla însă deja în atenția publicului internațional încă din 1998, după atentatele comise împotriva reprezentanțelor diplomatice ale Statelor Unite din Kenya și Tanzania. Numele său în carte nu a constituit nicidecum o previziune concretă a manevrelor aeriene de la 11 septembrie.
Explorează subiectele:
