Petrolul de 100 de dolari forțează Fed și BCE să mențină dobânzile ridicate
Piețele financiare internaționale resimt din plin efectele scumpirii barilului de țiței și ale tensiunilor geopolitice. Conform barometrului FedWatch administrat de CME Group și citat de CNBC , traderii evaluează acum la 70% probabilitatea ca banca centrală a SUA să majoreze costul creditului chiar la ședința de săptămâna viitoare. Mai mult, șansele unei noi intervenții restrictive în luna decembrie au urcat vertiginos, ajungând la aproximativ 60%.
Dobânzile ar putea rămâne ridicate mai mult timp Foto: Shutterstock
Reacția pieței survine pe fondul unei escaladări militare în Orientul Mijlociu, unde prelungirea ostilităților din Iran a determinat un salt de 4% al petrolului american, depășind pragul de 100 de dolari pe baril. În viziunea economistului-șef al LPL Financial, Jeffrey Roach, inflația riscă să se stabilizeze la niveluri incomod de mari: „Pe măsură ce conflictul cu Iranul se prelungește mai mult decât se așteptau mulți, presiunile inflaționiste devin tot mai bine înrădăcinate, iar investitorii caută un catalizator suficient de puternic pentru a schimba perspectiva asupra inflației. În acest ritm, o majorare a dobânzii săptămâna viitoare pare probabilă.”
Această tendință este alimentată și de datele macroeconomice recente. Indicele prețurilor de producție (PPI) a consemnat în august un avans lunar de 0,4%, după ce datele din iulie fuseseră deja revizuite în sus la 0,1%. Coroborate, aceste cifre au urcat dinamica anuală a prețurilor industriale la 5,4%, o valoare peste proiecțiile analiștilor.
„Presiunile vor continua să crească, deoarece prețul petrolului și al produselor rafinate a continuat să urce de la momentul în care au fost colectate datele pentru luna august”, a remarcat David Russell, director global pentru strategia de piață la TradeStation. Acesta a adăugat că numărul scăzut al noilor șomeri, completat de scumpirea carburanților, lasă puțin spațiu de manevră Rezervei Federale pentru a evita o nouă decizie de înăsprire.
Europa a reacționat deja la acest context global: Banca Centrală Europeană a operat o creștere a ratei directoare cu 0,25 puncte procentuale și și-a revizuit prognoza inflaționistă, anticipând că undele de șoc economice ale războiului din Iran vor afecta pe termen lung puterea de cumpărare a consumatorilor.
Radiografia inflației: atenția se mută pe datele de consum
Factorii de decizie din Statele Unite așteaptă publicarea indicelui prețurilor de consum (CPI) de către Biroul de Statistică a Muncii. Estimările agregate de Dow Jones mizează pe o rată anuală de 3,4% pentru indicatorul general și de 2,4% pentru varianta de bază, din care sunt eliminate componentele volatile precum alimentele și energia.
Totuși, reperul determinant pentru orientarea băncii centrale americane rămâne indicele cheltuielilor personale de consum (PCE), emis de Departamentul Comerțului — aspect reconfirmat recent de președintele Fed, Kevin Warsh. Cele mai recente date oficiale, aferente lunii iulie, indicau o inflație PCE de bază de 3,3% și un nivel general de 3,7%.
Stephen Juneau, economist senior în cadrul Bank of America, estimează că rezultatele PPI din august vor împinge ritmul lunar al inflației PCE de bază spre 0,26% (rotunjit la 0,3%). „Acest indicator s-ar putea modifica semnificativ mâine, după publicarea datelor CPI, dar dacă estimarea noastră este corectă, aceasta ar deschide calea pentru o majorare a dobânzii la ședința Fed de săptămâna viitoare”, a transmis Juneau. Bank of America susține una dintre cele mai prudente și ferme perspective de pe Wall Street, preconizând nu mai puțin de trei majorări de dobândă în rundele următoare.
Avertismentul UBS: piețele au subestimat riscurile globale
Într-o intervenție pentru CNBC , Sergio Ermotti, directorul general al grupului bancar UBS, a subliniat că sentimentul de liniște din rândul investitorilor contrastează puternic cu riscurile acumulate la nivel internațional.
„Pe piețele financiare a existat un anumit grad de complacere în ultimii ani”, a afirmat Ermotti în dialogul cu jurnalista Christine Tan, punctând că volatilitatea ar fi trebuit să fie considerabil mai accentuată. În analiza bancherului elvețian, sumele uriașe direcționate spre inteligența artificială, centrele de date și inovație au acționat ca un tampon pentru economie și burse, dar nu pot șterge vulnerabilitățile profunde.
Ermotti a avertizat că ecosistemul economic se complică zilnic prin suprapunerea crizelor: „Apar probleme sau chestiuni noi fără ca vreuna dintre cele vechi să fie rezolvată sau închisă.” Conflictul din Iran și cel din Ucraina fragilizează securitatea energetică și fluxurile comerciale, în vreme ce tensiunile comerciale dintre Washington și Beijing erodează lanțurile logistice. Combinate cu scumpirea împrumuturilor și inflația cronică, aceste presiuni frânează motoarele de creștere globală.
În fața unei astfel de conjuncturi, marii deținători de capital evită pariurile unilaterale și aleg prudența prin diversificare. „Este destul de dificil în acest mediu și nu este cu adevărat recomandabil să ai prea multe convingeri puternice”, a atras atenția CEO-ul UBS.
Perspectiva ca dobânzile să revină la nivelurile minime din deceniul trecut este respinsă de liderul UBS, care anticipează decizii similare de întărire monetară din partea Rezervei Federale, a Băncii Japoniei și noi măsuri ale Băncii Centrale Europene. „Presiunile inflaționiste sunt încă prezente și nu se reduc, prin urmare cred că este rezonabil să ne așteptăm la dobânzi mai ridicate în viitorul previzibil”, a concluzionat Ermotti.
Explorează subiectele:
